fbpx

România și Inițiativa celor Trei Mări: Un nou format de consolidare a flancului Uniunii Europene

Regăsirea familiei euro-atlantice

De la căderea Cortinei de Fier cel mai important obiectiv extern al României a fost aderarea la structurile politice, economice și militare ale blocului euro-atlantic, mai precis integrarea în Uniunea Europeană și NATO. O opțiune bazată pe valori fundamentale și civilizaționale împărtășite care să readucă țara noastră în comunitatea de națiuni din care face parte în mod natural. Și de unde a fost smulsă cu forța de către regimul comunist impus brutal de Uniunea Sovietică și colaboratorii săi locali.
În 2004 (odată cu aderarea la NATO) și în 2007 (odată cu integrarea în UE), România s-a văzut repusă în drepturi, ca membru deplin al comunității euro-atlantice, îndeplinindu-și dorința de a reveni acasă, în familia de care a fost separată pentru mai mult de jumătate de veac. Astfel, pentru România, istoria – turbulentă – a Războiului Rece părea a se fi sfârșit, permițându-i să vorbească din nou cu un glas european și occidental.

În căutarea unei agende regionale

Totuși, istoria nu se sfârșește niciodată. În ciuda generoaselor – dar utopicelor – postulate ale lui Francis Fukuyama. Iar faza post-aderare a lăsat țara noastră fără un țel bine definit în politica ei externă. Și fără o identitate diplomatică clar enunțată. Fără mari priorități, fără o viziune coerentă și fără un plan de a vorbi – relevant – cu partenerii europeni și nord-americani. Mai precis, România a ajuns să se întrebe (în scurt timp) ce rol ar putea juca în noua arhitectură regională, cum ar putea vorbi în zona Balcanilor și a Europei de Est cu o voce europeană pentru a-și ajuta comunitățile etnice din statele adiacente. Cum ar putea contribui ea – ca membru deplin al structurilor euro-atlantice – la politica de vecinătate, în tandem cu ceilalți actori regionali?
Grupul Vișegrad a oferit un exemplu – măcar la nivel funcțional – cu privire la posibilitățile de cooperare între state-membre UE pentru a aduce în prim-plan o agendă relevantă în cadru Uniunii. Totuși, anumite impedimente (civilizaționale și strategice) nu au permis României alinierea structurală la obiectivele acestui „club” central-european restrâns, lăsând-o ca un actor regional singuratic și legat circumstanțial de soarta Bulgariei.

Inițiativa celor Trei Mări: Un vector de convergență

De aceea, odată cu primele planuri privind Inițiativa celor Trei Mări – puternic promovată de Polonia și Croația – România a găsit o oportunitate de a fi parte la un format regional de cooperare. Fără a insista pe alinierea diplomatică și politică (precum în cazul grupului Vișegrad), această inițiativă este menită să consolideze economic și infrastructural 11 state post-comuniste, precum și Austria care și-a manifestat disponibilitatea de a lua parte.
Astfel, Inițitiva celor Trei Mări reunește doar state-membre ale Uniunii Europene aflate în Centrul, Estul și Sud-Estul continentului, fiind menită să le asigure o dezvoltare integrată și să reducă decalajele existente între ele și membrii mai vechi ai Uniunii. De aceea, există trei direcții principale de acțiune, vizând domeniile următoare: energie, infrastructură de transport și IT. Conceptul acestui format a fost de la început unul de convergență (iar nu de frondă) cu instituțiile europene, dorind a asigura – în circumstanțele specifice ale acestor membri de la marginea Uniunii – o mai bună integrare regională și o dezvoltare uniformă.
Mai mult, Statele Unite au susținut consolidarea acestui flanc vulnerabil al Uniunii și al Alianței Nord-Atlantice în fața unor presiuni și amenințări crescânde din partea Federației Ruse în partea de est a continentului. În acest sens, o importantă componentă a Inițiativei – cea energetică – prevede reducerea graduală a dependenței de gazul rusesc, prin mai multe maniere de inter-conectare, inclusiv prin importul de gaz natural lichefiat din SUA și prin transportul de resurse din Marea Neagră (prin intermediul noii conducte BRUA).
De aceea, România și-a afirmat imediat susținerea pentru acest proiect, fiind – alături de Polonia și Croația – unul dintre cei mai activi actori ai Inițiativei. După un prim summit inaugural la Dubrovnik, Varșovia a găzduit a doua întâlnire, după care – în 2018 – a venit rândul capitalei române de a organiza întâlnirea. Din nou, ideea unei diversificări energetice a fost adusă în prim-plan, alături de planurile pentru construirea unui coridor de transport (Nord-Sud) și de planurile pentru dezvoltarea unor mari hub-uri regionale de IT.

România mare în Europa (alături de partenerii regionali)

Totuși, ce putem face noi – ca români – în acest proiect? Cum poate Inițiativa să aducă beneficii intereselor strategice și economice ale țării noastre? În primul rând, reuniunea celor 12 state-membre este un loc propice în care România să își facă vocea auzită, printre țări cu o experiență politică și economică similară, fără mari asimetrii de dezvoltare. Totodată, dată fiind preocuparea stringentă pentru independența energetică și rezervele – exploatate și nexploatate – ale României, impactul nostru poate fi unul semnificativ, aducând o putere mai mare de negociere și oferind partenerilor noștri europeni o „plasă de siguranță”.
Astfel, pe lângă beneficiile pe care România le poate atrage pentru sine din această Inițiativă – construcția de noi coridoare de transport, obținerea de noi piețe de desfacere pentru gazul din Marea Neagră –, țara noastră poate juca și rolul unui factor de echilibru, unui mediator între diverșii poli de influență din interiorul UE. Mai mult, prin planurile de dezvoltare și de creștere a convergenței, România se va afla în poziția de a propune proiecte de conectivitate și investiții cu Basarabia, legând-o (măcar indirect) la Inițiativa celor Trei Mări.
Căci România nu poate fi cu adevărat mare decât în Europa. Iar Inițiativa celor Trei Mări e un punct de plecare în reducerea decalajelor cu partea de apus a continentului, un for unde România poate vorbi cu un glas tare. Pentru a fi mare.


Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *