Dl. Voiculescu, de ce primesc sponsorizări medicii de la producătorii de medicamente?

Subiectul sponsorizărilor din sistemul medical este un subject care a dat naștere unei serii de speculații în rândul opiniei publice, atrage atenția deputatul George Simion.

Lideru AUR îii cere ministrului Voiculescu să îi comunice cateva elemente care ar putea oferi răspunsurile necesare pentru aceaste componente importante în interacțiunea dintre producătorii de medicamente și de dispozitive medicale, pe de o parte și medici, pe de altă parte. Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sunt publicate, potrivit art.814 al legii 95/2006, sponsorizările pe care firmele farmaceutice (producători sau vânzători) le-au făcut pentru medici, asistenți medicali sau organizații care au activități în domeniul sănatății. Pentru anul 2020, lista nu a fost publicată, dar găsim 2 liste cu declarații de sponsorizare pentru anul 2019: Lista declarațiilor de sponsorizare făcute de beneficiari cu 6539 de poziții și Lista declarațillor de sponsorizare făcute de sponsori cu 59.173 de poziții.

1. Prima observație care se impune în acest caz este discrepanța între numărul sponsorizărilor declarate de beneficiari și numărul sponsorizărilor declarate de sponsori.

Observăm, în același timp, că dintre cele 59.173 de sponsorizări declarate de sponsori, în 2019, pentru România, firma Pfizer (producătoarea vaccinului anticovid) are 3.867.

 https://vvww.anmso/sponsorizari/afisare-2019/beneficiari?page=327 si

https://www.anm.ro/sponsorizari/afisare-2019/sponsori?page=2959

https://www.anm.ro/sponsorizari/afisare-2019/sponsori?numeSponsor=Pfizer&page=194

2. Dintre acestea, 650 au descrierea „onorariu servicii consultanță si 3.020 au descrierea „sponso­rizare mijloace financiare”. Beneficiarii sponsorizărilor sunt persoane fizice și juridice. Unii au beneficiat de mai multe sponsorizări, deci, numărul beneficiarilor e mai mic decât al sponso­rizărilor. Printre beneficiarii sponsorizărilor Pfizer sunt organizații profesionale din toate domeniile medicinei: Societatea Romană de Medicină Nucleară și Imagistic Moleculară, So­cietatea Romană de Microbiologie, Societatea Romană de Onco-Hematologie Pediatrică, So­cietatea Romană de Nutriție Rospen, Societatea Romană de Pediatrie, Societatea Romană de Radioterapie, Societatea Romană de Psihoneuroendocrinologie, Societatea Romană de Car­diologie, Societatea Natională de Medicină Generală din România, Societatea Romană de Anestezie și Terapie Intensivă, Societatea Romană de Angiologie și Chirurgie Vasculară, So­cietatea Română de Flebologie, Societatea Română de Medicină de Voiaj, Societatea Romană de Dermatologie, Patronatul Medicilor de Familie, Societatea Natională de Medicina Familiei și Medicină Generală, Asociația Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, Asociația Socie­tatea Romană a Partenerilor Medicali pentru Reumatologie, Asociația Societatea Romană de Transplant Medular, Asociația Societatea Romană de Reumatologie, Colegiul Farmaciștilor, Colegiul Medicilor (filiala judeteană), Asociația Romană de Hemofilie, Asociația Oncohelp, Asociația Oncomed, Asociația Romană pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, Asociația Proneurologia, Asociația Cadrelor Didactice din Facultatea de Farmacie București, diferite asociații locale ale medicilor din unele orașe sau județe.

Apare un legitim semn de întrebare privind numărul exagerat al organizațiilor profe­sionale ale medicilor, prin comparație cu alte categorii profesionale, ceea ce face ca acuzația „exist ca să fiu sponsorizat” să pară logică, iar concluzia generală este că “sponsorizările sunt cele care susțin aceste entități, nu cotizațiile membrilor.

Marile corporații farmaceutice ajung să joace rolul de Moși Crăciuni pentru medicii din întreaga lume, în special, pentru cei din țările dezvoltate, unde costurile asistenței medicale au crescut vertiginos, în ultima vreme. Este perfect adevărat că niciun contract de sponsorizare nu prevede promovarea explicit a produsului sau procedurii care face obiectul contractului.

În egală măsura, este la fel de adevărat ca un cadru medical sau un decident de la orice nivel cărora li se oferă anumite beneficii (excursii în țări exotice, de exemplu, unde sunt organizate diverse evenimente cu caracter științific), cărora li se plătesc onorarii consistente pentru consultanșă sau pentru un discurs la un Congres medical, vor fi motivati, în mod expres, să laude produsele sponsorului. În spațiul public, au apărut intermitent și informații privind presiunile făcute de asociațiile medicale asupra membrilor pentru a se abține de la critica anumitor produse dacă nu sunt pregătiți să le promoveze.

Ținând cont de cele enuntate mai sus, vă rog, domnule ministru să îmi comunicați următoarele:

  1. Care este explicația discrepanței existente între numărul sponsorizărilor declarate de beneficiari și numărul celor declarate de sponsori?
  2. Care sunt acțiunile întreprinse de ministerul pe care îl conduceți pentru a asigura transparența   totală a sponsorizărilor din domeniul      medical?
  3. Există sancțiuni pentru persoanele juridice care nu comunică sponsorizările din do­meniul medical? Dacă da, care sunt acestea și care sunt persoanele juridice în cazul cărora au fost aplicate acestea?
  4. Există proceduri prin care ministerul pe care îl conduceți poate asigura un control strict al sponsorizărilor și preveni situații în care vânzarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale au ca obiectiv profitul în detrimentul eficienței?
  5. Care este poziția Ministerului Sănătății față de acuzațiile frecvente din spațiul public potrivit cărora asigurările de sănătate, în special cele obligatorii, au devenit un mijloc de îmbogățire a industriei farmaceutice mai mult decât de ocrotire a pacientului?

Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.