Gospodăria țărănească – oportunitatea crizei din România

Cum am putea, după ce cheltuim 20 de miliarde de euro din bani europeni în 7 ani să ne producem propria hrană, fiind o anomalie să importăm 70% din nevoile noastre alimentare la nivel de produs procesat? 

Răspunsul mi-a fost prezentat în cadrul live-ului de aseară, 26 martie, de către Avram Fițiu, Profesor Universitar în Cluj-Napoca, într-o amplă analiză referitoare la principalul motor economic pe timp de criză – sectorul agricol.

Avram Fițiu mi-a propus un sistem de economie locală, de solidaritate între mediul rural și urban, întrucât țăranii, în momentul actual sunt nevoiți să arunce fructele, legumele sau alte produse alimentare, întrucât nu sunt susținuți nici de cetățenii din oraș într-un mecanism comercial, dar nici de stat.

,,Orice criză crează probleme semnificative în societate, dar în același timp deschide și noi oportunități. Una dintre aceste oportunități, la ora actuală, este că se întorc acasă o parte dintre cei plecați din țară. Într-o singură zi ne trezim la graniță cu zeci de români care se întorc acasă forțați de această criză sanitară din Europa. Deci, eu o văd ca o oportunitate, dacă știm să o fructificăm la nivel național și să ne întoarcem și să ne propunem să ne producem propria hrană la nivel național, în România” a spus domnul Fițiu în live-ul de aseară.

Pe timp de criză avem nevoie de pâine, nu de grâu, iar gospodăria țărănească din România, în actualul context, nu știe să producă pâine. 

În același context, Fițiu a propus o schimbare de paradigmă politică la nivelul gospodăriilor țărănești, care, din păcate, a fost neglijată de partidele politice românești în ultimii 30 de ani, dar care este un mecanism exemplar în Europa de Vest și  care poate fi un bun exemplu pentru România.

,,Toate gospodăriile familiale la nivelul Europei de Vest reprezintă coloana vertebrală a sistemului lor economic. Noi, din păcate, am construit în ultimii 30 de ani un sistem de agricultură bazat pe marea agricultură industrială care are o politică complet diferită pe care o are gospădira țărănească, ea știe să exporte materie brută, nici măcar nu știe să vândă materie procesată cu valoare adăugată, iar în momente de criză ea nu știe să producă mâncare. Când intrăm în criză, de orice natură – sanitară sau economică, ea trebuie să producă mâncare, nu produs agricol, nu de grâu avem nevoie acum, avem nevoie de pâine, iar gospodăria țărănească nu știe să producă pâine. De aici ar trebui plecat într-o politică publică care se poate aborda pe două căi: de sus în jos, dacă Guvernul va înțelege această miză și această oportunitate; sau de jos în sus, adică noi consumatorii să înțelegem că trebuie să ne aprovizionăm doar din gospodăria țărănească – cei de la oraș să bată palma cu țăranul într-un mecanism comercial, în așa fel încât să existe o solidaritate între mediul rural și cel urban”, a punctat Profesorul Universitar, Avram Fițiu.

În aceste zile voi continua susținerea acestei teme, fiind singura care ne poate rezolva criza alimentară care va veni după criza de sănătate publică.


Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.