Noua formă de guvernare: prostocrația

Aveți mai jos rezumatul unei anchete jurnalistice a ziarului britanic The Guardian (un ziar progresist-globalist, de altfel),  analizată de avocatul Gheorghe Piperea și publicată pe pagina sa de Facebook. Puteti vedea pe ce studii se bazează uneori OMS și guvernele lumii în emiterea de recomandări/ordine executive/ordonanțe militare de “luptă” contra pandemiei. O firmă fantomă deținută de un individ acuzat de 3 ori de malpraxis medical, care conține un scriitor de science-fiction și o furnizoare de conținut pentru site-uri de adulți, pretinde că deține baze de date de la 1000 de spitale din întreaga lume, dar nu are pe pagina proprie de web, la secțiunea “contact”, decât o trimitere la un site de cryptomonede… Reviste prestigioase de științe medicale, care publicaseră “studiul”, declară că au cam fost induse în eroare. Unele teste pe medicamente cu potențial curativ anti-covid-19, care fuseseră oprite în urmarea publicării “studiului”, sunt reluate, chiar la recomandarea OMS.

Se vede clar din acest exemplu că nu numai în România s-a instalat confortabil noua formă de guvernare: prostocrația.

Avertisment : răzbunarea judiciară a pacienților lipsiți de îngrijire medicală pe motiv de concentrare pe această halucinație colectivă denumită pandemie se va canaliza în procese de malpraxis contra medicilor și a spitalelor. Mulți nevinovați vor fi trecuți nevinovați prin acest purgatoriu, către iadul răspunderii. Le deplâng destinul, dar poate o revoltă contra minciunii, o devoalare a șantajului la care sunt supuși ca să tacă i-ar fi apărat mai bine decât orice avocat. Este cert că niciun enoriaș covidul care i-a pus pe soclu în calitate de eroi nu va ezita să îi coboare violent de acolo.
Pe de altă parte, ce s-a întâmplat în această pandemie, ambiguitățile, contradicțiile, prostia unor măsuri, absurdul unor restricții, stilul dictatorial al unor “salvatori” celor care se laudă că au ținut în frâu pandemia, banii, enormii munți de bani făcuți prin vânzarea fricii și prin managementul întenționat defectuos al panicii, toate acestea au făcut praf încrederea în medici și în știința medicală. Va fi greu să o recâștigăm. Iată cine ne readuce, de fapt, la stadiul medieval, în care știința medicală era erezie.

Principalele informaţii depistate prin investigaţia cotidianului The Guardian:

– verificările efectuate în materiale publice sugerează că despre angajaţi ai companiei Surgisphere sunt doar puţine date ori niciuna, neavând nici pregătire ştiinţifică;

– pagina de LinkedIn a companiei are mai puţin de 100 de persoane care urmăresc conţinutul, iar săptămâna trecută prezenta şase angajaţi. Miercuri, lista a fost redusă la trei angajaţi;

– deşi Surgisphere susţine că deţine una dintre cele mai mari baze de date despre spitale din lume, aproape că nu are deloc prezenţă online;

– până luni, secţiunea de “contacte” a site-ului Surgisphere direcţiona mesajele către o platformă WordPress a unui site de criptomonede, generând dubii asupra posibilităţii spitalelor de a se alătura bazei de date;

– Sapan Desai figurează în trei procese de malpraxis medical, care nu au legătură cu baza de date a Surgisphere. Desai a catalogat acuzaţiile care i-au fost aduse drept “nefondate”;

– în anul 2008, Desai a lansat o campanie pentru colectarea de fonduri pe site-ul Indiegogo, promovând ceea ce a numit drept “un dispozitiv portabil de amplificare cognitivă de viitoare generaţie care poate ajuta la realizarea a ceea ce nu se credea a fi vreodată posibil”; dispozitivul nu a fost realizat;

– pagina de Wikipedia a lui Sapan Desai a fost ştearsă după adresarea întrebărilor referitoare la Surgisphere.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat miercuri după-amiază reluarea testelor la nivel global cu hidroxiclorochină, după ce comisia proprie de monitorizare a siguranţei datelor nu a depistat creşterea riscurilor mortale pentru pacienţii care primesc tratamentul.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS, a declarat că toate elementele testului “Solidaritate”, prin care sunt examinate o serie de potenţiale tratamente anti-Covid-19, vor continua. Până acum, peste 3.500 de pacienţi au fost recrutaţi pentru aceste teste, în 35 de ţări.

Sursa: stiripesurse.ro


Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.