Domnule Cătălin Tolontan, iată răspunsul meu!

Cătălin Tolontan a fost un jurnalist sportiv excelent. Transformarea sa în jurnalist de investigație a fost de bun augur și prefer să citesc anchete despre combinațiile lui Raed Arafat în locul analizelor tehnice ale filosofiei de joc practicate de Halagian. Și domnul Tolontan e dovada că putem evolua în ceea ce facem.

Dincolo de așteptările mele de cititor trebuie să-i răspund domului Tolontan din respect pentru milioane de cititori ai domniei sale.

Oameni buni. Români cu diferite meserii și studii pe care îi unește dorința de a avea parte de o guvernare mai bună. Îi respect în egală măsură pe toți indiferent de opțiunea lor politică.

Cea mai clară concluzie după alegerile din 2024 este că, indiferent de mașina de vot a partidelor, indiferent de fraudele din niște secții de votare sau de sistemul de numărare a voturilor gestionat de STS, sistemul nu poate fura dacă România votează! Dacă s-ar fi putut frauda, alegerile nu ar fi fost anulate pentru că ar fi ieșit în turul al II-lea candidații sistemului și nu ar mai fi nevoie de atâtea mașinațiuni care au erodat imaginea României în lume.

Ocolesc diplomatic aserțiunile legate de galerie în mod peiorativ. Sunt un tânăr care am cântat pentru România în timpul facultății. Spre deosebire de alți candidați am urmat cursuri la zi în instituții de prestigiu.

Decizia cu privire la viitorul președinte trebuie să fie în mâna românilor. În mod evident, dacă românii vor considera alt candidat mai bun decât mine nu-mi rămâne decât să mă înclin în fața deciziei lor și să continui să-mi focalizez întreaga energie pentru a face politică în continuare pentru România.

Cel mai probabil, așa cum arată studiile sociologice și cum simt din mijlocul oamenilor că stau lucrurile, la finalul acestei campanii electorale voi fi Președintele României. Din această postură voi fi un președinte al tuturor românilor. Voi reprezenta și ciobanii care nu găsesc un sprijin în stat și cad pradă unor interese ascunse. Voi fi Președintele care va reprezenta și programatorii cărora guvernul le-a tăiat facilitățile fiscale imediat după ce i-a păcălit să voteze. Voi încerca să-i reprezint și pe cei care nu au avut posibilitatea să învețe carte în ultimele trei decenii din cauză că sistemul a distrus educație. Voi fi și președintele intelectualilor care sunt marginalizați în realitate în România.

Alăturarea numelui meu într-un text în care apare numele lui Vladimir Putin cred că este forțată ca un penalty acordat cu ușurință sub ochii unui arbitru debutant. Domnul Tolontan schițează cu dibăcie o imagine distopică căreia îi lipsește logica. Dincolo de această creionare a unei realități paralele rămân faptele: intrarea mea în Republica Moldova a fost interzisă de Igor Dodon, omul Rusiei în Basarabia.

Concluzia este simplă. Toți cei care credem că putem să facem ceva pentru România trebuie să ne respectăm și să respectăm votul poporului român. Sunt sigur că România o să aleagă bine!

Domnule Tolontan, iată răspunsul meu:

Am citit articolul dumneavoastră, domnule Tolontan, și, chiar dacă avem viziuni diferite asupra realității politice din România, mă bucur că ați ales să puneți o întrebare importantă: „Va accepta George Simion rezultatul alegerilor prezidențiale?”

Răspunsul este simplu și direct: Da, voi accepta orice rezultat dacă alegerile vor fi libere, corecte și transparente. Aceasta nu este doar o promisiune, ci o obligație pe care mi-o asum în fața tuturor românilor. Pentru mine, respectarea voinței populare este literă de lege, nu slogan de campanie.

Românii merită un scrutin în care toți candidații reali să aibă dreptul să participe. Alegeri în care ștampila pusă pe buletin să conteze, nu să fie anulată în birouri obscure, în mod netransparent, la presiuni politice sau din „rațiuni de siguranță națională” fabricate.

Să fim sinceri – cum putem vorbi despre acceptarea unui rezultat, când însuși dreptul de a candida a fost răpit fără o bază reală? Când un candidat cu susținere populară evidentă a fost eliminat printr-o decizie care a zdruncinat încrederea românilor în procesul democratic?

Acceptarea unui rezultat electoral nu e doar un gest de sportivitate politică, e un angajament față de reguli clare și respectate. Dar ce facem când regulile se schimbă din mers? Ce facem când instituții esențiale – Curtea Constituțională, BEC, AEP – ajung să fie percepute ca actori politici, nu ca arbitri neutri? Referindu-ne la fotbal: ce facem dacă arbitrul e cumpărat de Cooperativă, Observatorul e omul lui Tata Marcel și nea Paul, iar Comisia Centrală de Arbitri de la Brussels închide ochii pentru că îi convine și ei rezultatul?

Dar nu rezultatul în sine este cel mai important ci respectarea regulilor jocului: va mai avea încredere societatea să le respecte dacă elitele politice nu o fac?

Domnule Tolontan, m-ați întrebat dacă voi accepta rezultatul.

Domnule Tolontan, eu vă întreb altceva:

Putem noi, ca națiune, să mai avem încredere în acest sistem electoral, dacă el continuă să funcționeze netransparent și partizan? Dacă alegerile sunt manipulate, atunci cei care refuză să le accepte nu sunt „extremiști”, ci pur și simplu cetățeni care cer respectarea regulilor.

Mai mult: întrebarea „acceptați sau nu rezultatul” nu a fost pusă, în 2014, lui Klaus Iohannis. Nici lui Traian Băsescu. De ce se pune abia acum? Pentru că există o temere reală că, pentru prima oară în 35 de ani, un lider care nu este girat de sistem ar putea câștiga? Dacă despre asta e vorba, atunci să discutăm cu toții cinstit.

Eu voi continua să îndemn la proteste pașnice, la mobilizare civică, la vot masiv. Cred în democrația adevărată, nu în democrația dirijată. Cred în forța poporului, nu în jocurile din culise.

Iar dacă alegerile vor fi corecte, transparente, fără eliminări abuzive și fără falsuri, voi fi primul care va recunoaște rezultatul – indiferent dacă îmi este favorabil sau nu.

Dar cer același lucru și de la ceilalți. Să accepte, în mod democratic, voința populară – atunci când poporul va spune că vrea altceva decât ce i s-a servit în ultimii 35 de ani.

Cu respect, 

George Simion