Prim-ministrul interimar, domnul Ilie Bolojan, trebuie să ne ofere clarificări despre decizia prin care gazele naturale ale României din proiectul Neptun Deep vor fi depozitate în Ucraina și nu în depozite construite în țară!
Stimate domnule prim-ministru,
Proiectul offshore Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, reprezintă
cel mai important proiect energetic al României din ultimele decenii și ar urma să
aducă pe piață aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual începând cu anul
2027, volum care ar putea transforma România într-un exportator net de gaze în
regiune.
În spațiul public au apărut însă informații potrivit cărora, în baza unor
documente de cooperare energetică între România și Ucraina, există posibilitatea ca o
parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie depozitate în facilități de stocare din
Ucraina, perspectivă care a generat controverse puternice, în condițiile în care Ucraina
deține unele dintre cele mai mari capacități de depozitare subterană a gazelor din Europa, dar și România dispune, la rândul ei de o infrastructură de stocare și, în mod
sigur, ar putea dezvolta noi capacități pe propriul teritoriu.
Consider, domnule prim-ministru, că această decizie reprezintă un paradox –
gazul extras din Marea Neagră ar fi mai in siguranță dacă e depozitat într-o țară aflată
în război cu Rusia decât în România! Iar faptul că România ia în calcul depozitarea
gazelor extrase din propriile zăcăminte în facilități situate în afara teritoriului național
ridică, de asemenea, întrebări serioase privind strategia energetică a statului român,
utilizarea resurselor naționale și capacitatea instituțională de a dezvolta infrastructura
necesară pentru gestionarea acestor resurse.
În acest context, vă solicit, domnule prim-ministru, să îmi comunicați:
1. Care sunt motivele pentru care Guvernul României ia în calcul utilizarea
facilităților de stocare a gazelor din Ucraina pentru gazele extrase din perimetrul
Neptun Deep?
2. Care este capacitatea totală de stocare a gazelor naturale existentă în România
și în ce măsură aceasta este insuficientă pentru a prelua producția suplimentară
estimată după intrarea în exploatare a zăcămintelor din Marea Neagră?
3. Ce costuri ar implica depozitarea gazelor românești în facilități din Ucraina și
cine ar suporta aceste costuri: statul român, companiile concesionare sau
consumatorii?
4. De ce statul român nu a inițiat, până în prezent, un program amplu de
dezvoltare a unor noi capacități de stocare a gazelor pe teritoriul României,
având în vedere perspectiva creșterii semnificative a producției interne?
5. Există acorduri sau memorandumuri similare semnate de România cu alte state
privind depozitarea gazelor naturale în afara teritoriului național? Dacă da, care
sunt aceste state și ce prevederi concrete conțin aceste acorduri?
RĂSPUNS:
Domnului George-Nicolae SIMION, deputat
Referitor la întrebarea dumncavoastră, adresată Prim-ministrului şi Ministerului Energici,
înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 4628A/25.03.2026, având ca obiect„Clarificari despre
decizia prin care gazele naturale ale României din proiectul Neptun Deep vor fi depozitate în Ucraina
și nu în depozite construite în tară”. vă comunicăm următoarele:
Înmagazinarea subterană a gazelor naturale are un rol major în asigurarea siguranței în
aprovizionarea cu gaze naturale, facilitând echilibrarea balanței consum – producție internă – import de
gaze naturale, prin acoperirea vârfurilor de consum cauzate, în principal, de variațiile de temperatură,
precum şi menținerea caracteristicilor de funcționare optimă a sistemului național de transport gaze
naturale.
Activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este un serviciu public, o activitate
dereglementată și poate fi desfăşurată numai de operatori licențiați de către ANRE în acest scop.
Capacitatca de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin
intermediul a 6 depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale, cu o capacítate activă totală de
33,863 TWh pe ciclu de înmagazinare, respectiv o capacitate de injecție de 267,750 GWh/zi şi o
capacitate de extracție de 341,44 GWh/zi.
In prezent, pe piața de înmagazinare din România sunt activi doi operatori de sistem de
înmagazinare:
Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploieşti S.R.L., filială a S.N.G.N.
Romgaz S.A., care deține licență pentru operarca a 5 depozite de înmagazinare subterană
a gazelor naturale, a căror capacitate activă cumulată este de 30,709 TWh pe ciclu,
respectiv 90,54% din capacitatea totală de înmagazinare;
DEPOMUREŞ S.A., care operează depozitul de înmagazinare subterană a gazelor
naturale Târgu Mureş, cu o capacitate activă de 3,210 TWh pe ciclu de înmagazinare,
care reprezintă 9,5% din capacitatea totală de înmagazinare.
Caracteristicile tehnice ale depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale
Operator sistem
de înmagazinare
Depozit Capacitatea activă Capacitate de Capacitate de
injecție extracţie
mil. TWh/ mil. GWh/zi mil. GWh/zi
m³/ciclu ciclłu m³/zi m³/zi
Filiala de Bilciureşti 1.310 14,017 10,000 107,000 1,000 149,800
Înmagazinare Gaze Sărmăşel 900 9,630 6,500 69,550 7,500 80,250
Naturale Urziceni 360 3,852 3,000 32,100 4,500 48,150
DEPOGAZ Gherceşti 250 2,675 2.000 21,400 2,000 21,400
Ploieşti S.R.L. Bălăceancа 50 0,535 1,000 10,700 1,200 12,840
DEPOMUREŞ Târgu Mureş 300 3,154 2,600 27,000 2,800 29,000
S.A.
VERNO MINISTERUL ENERGIEI
KOMANI CABINET SECRETAR DE STAT
TOTAL 3.170 33,863 25,100 267,750 32,000 341,44
Ministerul Energiei, în calitate de Autoritate Competentă pentru asigurarea siguranței in
aprovizionarea cu gaze naturale a întreprins toate demersurile necesare și a monitorizat îndeaproape
respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 2017/1938 privind măsurile de garantare a
siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 în ceea ce priveste
stocarea gazelor naturale.
Regulamentul impune obiective de constituire de stocuri şi traiectorii de constituire de stocuri
astfel, conform prevederilor art. 6a – Obiective de constituire de stocuri și traiectorii de constituire de
stocuri, statele membre sunt obligate ca, în orice moment între 1 octombrie şi 1 decembrie, în fiecare
an (începând cu 2023) să constituie stocuri de minim 90% din capacitatea de înmagazinare.
In data de 1 octombrie 2025 volumul înmagazinat în depozitele subterane a fost de 2.992,9 mil.
mc (- 32.024,03 MWh), reprezentând 94.41% din capacitatea totală.
În data de 2 noiembrie 2025, volumul înmagazinat în depozitele subterane a fost de 3.115,8 mil.
mc (-33.339,06 MWh, PCS 10,7 kWh/m3), reprezentând 98.29% din capacitatea totală- volumul
maxim înmagazinat în ciclul de înmagazinare 2025-2026.
Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va contribui la asigurarca securității
energetice a României. Cantitățile suplimentare de gaze naturale din Marea Neagră, alături de
producția onshore, vor asigura atât acoperirea în integralitate a consumului intern de gaze naturale al
României, cât şi disponibilități de export prin integrarca picțci interne la piața regională şi europeană.
Valorificarea resurselor din Marea Neagră şi construcția infrastructurii de transport pentru
preluarea acestora pot asigura:
diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a consunatorilor din România şi din alte
țări din regiune;
reduccrea gradului de dependență față de importul de gaze din Federația Rusă;
transportul spre piața românească şi spre alte piețe central-europene a gazelor naturale din
Marea Neagră.
Proiectul Neptun Deep este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.
În luna martie 2025, a început forajul primei din cele 10 sonde de producție pentru proiectul
Neptun Deep, la 160 km de Tuzla. Proiectul avansează conform planului, cu prima producție estimată
pentru 2027.
Infrastructura neccsară pentru dezvoltarea zăcămintelor comerciale Domino şi Pelican Sud
include 10 sonde, 3 sisteme de producție submaríne şi conductele colectoare asociate, o platformă
offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi o stație de măsurare a gazelor. Platforma îşi
generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță şi protecție a
mediului. Odată intrat în producție, acesta va permite României să îşi dubleze producția internă de
gaze, să reducă importurile şi să devină un furmizor de stabilitate energetică în regiune.
Neptun Deep este un proiect esențial pentru independența şi securitatea energetică a României
şi a Europei. Acest proiect deschide noi orizonturi de dezvoltare, contribuind la diversificarea ofertei
în regiune.
Finalizarea acestui proiect investițional și punerea sa în producția comercială va asigura
necesarul de gaze naturale din surse interne şi va consolida poziția României ca jucător important pe
piața europeană de gaze. În perspectiva existenței unui excedent de gaze naturale, este de aşteptat – în
conformitate cu principiul formării prețului pe baza cererii şi a ofertei – ca piața gazelor naturale din
România să se detensioneze în privința prețului gazelor naturale la consumatorii finali.
Scenariul utilizării acestor volume de gaze în scopul creşterii securității energetice şi dezvoltării
economice prin aducerea de valoare adăugată în plan intern şi valorificării superioare a acestora este
un obiectiy firesc.
În documentul „Aranjament Cadru între Președintele României și Preşedintele Ucrainei
privind cooperarea în sectorul energetic (Framework arrangement between the President of
Ukraine and the President of Romania on cooperation in the energy sector)” se precizează că va fi
explorată posibilitatea utilizării facilităților subterane de stocare a gazului din Ucraina.
Astfel, Președinții României şi Ucrainei au decis:
1. să lucreze la creşterea posibilității de export și import de energie electrică intre tări prin
construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV între orasul Cernăuți, Ucraina, și oraşul Suceava,
România, precum și punerea in funcțiune a unei linii electrice aeriene de 110 kV între orasul Porubne
din Ucraina si orasul Siret din România:
2. să dezvolte capacitatea şi atractivitatea economică a Coridorului Vertical de Gaze care leagă
Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina, pentru a diversifica rutele de
aprovizionare cu gaze către Europa, inclusiv prin formarea unei soluții pe termen lung pentru
reducerea tarifelor pentru transportul gazelor naturale atât bilateral, cât şi multilateral, împreună си
țările acestui coridor și Uniunea Europeană;
3. să explareze posibilitatea utilizării facilităților subterane de stocare a gaznlui din Ucraina
pentru stocarea gazului care trece prin Coridorul Vertical de Gaze, precum şi a gazelor provenite din
producția viitoare din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, care va acoperi atât nevoile
de gaze ale Ucrainei, cât și va asigura depozitarea sa sigură.
Acest cadru va fi implementat prin documente separate la nivelurile corespunzătoare sau decizii de
reglementare, precum şi prin documente între companii.
Se vor depune eforturi pentru a obține sursele financiare necesare pentru implementarea programelor
şi proiectelor ulterioare.
Vă mulțumim pentru înțelegerea dumneavoastră privind competențele şi atribuțiile Ministerului
Energiei şi vă asigurăm de tot sprijinul, în limitele de competență prevăzute de legislația națională în
vigoare.
În speranța că informațiile furnizate răspund solicitării adresate, vă asigurăm de deplina noastră
colaborare şi în viitor.
