Întrebare parlamentară privind lipsa unei strategii coerente de valorificare a gazelor din Marea Neagră si riscul ratării rolului României ca hub energetic regional
Stimate domnule ministru,
În contextul actual al securității energetice europene, resursele de
gaze naturale din Marea Neagră reprezintă una dintre cele mai importante
oportunități strategice pe care România le-a avut în ultimele decenii, însă
modul în care statul român gestionează această oportunitate indică o lipsă
majoră de viziune și de asumare strategică, în condițiile în care există toate
premisele pentru ca România să devină un actor regional relevant, dar nu
există o direcție clară pentru atingerea acestui obiectiv.
Potrivit analizelor recente, România dispune de resurse, poziție
geografică și interes regional suficient pentru a deveni un pol de securitate
energetică în Europa, însă nu reușește să capitalizeze aceste avantaje, fiind
caracterizată de inerție instituțională și lipsă de decizie strategică.
În același timp, deși proiecte precum Neptun Deep avansează și ar
putea transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze
din Uniunea Europeană începând cu 2027, nu există, în prezent, nicio
strategie clară privind utilizarea acestor resurse, inclusiv în ceea ce privește
consumul intern, exporturile sau rolul României în reconfigurarea pieței
regionale de energie.
Mai mult decât atât, domnule ministru, în contextul în care alte state
din regiune își consolidează poziția prin investiții și participare directă în
proiecte energetice din Marea Neagră, există riscul ca România să rămână
un simplu coridor de tranzit, în loc să devină un centru de decizie și
distribuție energetică, această situație reflectând o vulnerabilitate
strategică majoră, în condițiile în care o oportunitate istorică, generată de
contextul geopolitic actual și de nevoia acută de resurse energetice în
Europa, riscă să fie ratată din cauza lipsei unei politici coerente a
guvernului din care faceți parte și a întârzierilor decizionale, supuse, mai
degrabă, intereselor companiilor multinaționale, decât intereselor țării.
Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi
transmiteți următoarele:
1. Care este strategia Guvernului pentru valorificarea gazelor din Marea
Neagră, dincolo de simpla extracție și comercializare în condiții de
piață?
A/AUR/767/19.05.2026
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti
E-mail: [email protected] 3/3
2. Ce procent din producția estimată este destinat consumului intern,
industriei naționale și exportului, și pe ce criterii vor fi stabilite aceste
priorități?
3. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru utilizarea acestor resurse în
vederea reindustrializării României, în special în sectoare energofage?
4. Care este strategia Guvernului pentru transformarea României întrun hub energetic regional și ce investiții sunt prevăzute în
infrastructura de transport, stocare și distribuție?
5. Ce acorduri sau negocieri sunt în curs cu statele din regiune pentru
valorificarea poziției României în contextul noilor fluxuri energetice
europene?
6. Care sunt cauzele întârzierilor în adoptarea unei strategii integrate
privind gazele din Marea Neagră și cine își asumă responsabilitatea
pentru această situație?
7. Cum explicați faptul că, în condițiile creșterii importurilor de gaze,
România nu valorifică la maximum propriile resurse disponibile sau
viitoare?
8. Care este calendarul deciziilor strategice pe care Guvernul
intenționează să le adopte pentru a evita ca România să piardă
această oportunitate de poziționare regională?
Solicit răspuns scris.
Cu mulțumiri,
George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42
București
RĂSPUNS:
Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, înregistrată la Camera
Deputaților cu nr. 5282A/20.05.2026, având ca obiect,, Clarificări despre lipsa unei strategii coerente
de valorificare a gazelor din Marea Neagră și riscul ratării rolului României ca hub energetic
regional”, vă comunicăm următoarele:
Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre şi
primul proicct offshore în ape de mare adâncime din România. Neptun Deep este un proiect strategic
pentru țară, care va crea oportunități importante de dezvoltare pentru România. Proiectul va contribui
la securitatea şi independența energetică ale României, va sprijini procesulde tranziție energetică şi va
contribui la dezvoltarea economică a țării.
Cu un volum total de gaze naturale estimat la 100 miliarde metri cubi, Neptun Deep va poziționa
România drept cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 şi se află la o distanță
de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Drepturile de
explorare, exploatare şi producție pentru perimetrul Neptun Deep sunt deținute de OMV Petrom şi
Romgaz, fiecare cu o participație de 50%. OMV Petrom este operator în cadrul proiectului.
Primul gaz extras: 2027
Producție estimată: ~100 mld metri cubi de gaze naturale
Investiții: până la 4 miliarde EUR, costuri împărțite în mod egal între cei doi parteneri, OMV
Petrom şi Romgaz.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zäcămintelor comerciale Domino si Pelican Sud
include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine şi conductele colectoare asociate, o platformă
offshore, conducta principală de gaze cātre Tuzla şi o stație de măsurare a gazelor.
Pentru proiectul Neptun Deep, în conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2018 privind unele
măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere
referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, cu modificările şi completările
ulterioare Ministerul Energiei a emis următoarele acte de autorizare:
-Nr.6/8.08.2024 Neptun Deep lucrări onshore;
-Nr.7/8.08.2024 Neptun Deep lucrări microtunel;
-Nr. 13/30.07.2025 Neptun Deep secțiunea Conducta de productie gaze;cablu fibră optică; subtraversare țărm;
-Nr. 14/30.07.2025 Neptun Deep secțiunea Platforma de productie localizata in ape putin adâncí;
-Nr. 15/18.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581006 (DE 1-3) la Manifold Domino
1;
-Nr. 16/18.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581008 (DE 1-2) la Manifold Domino
1;
-Nr.17/18.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581007 (DE 1-1) la Manifold Domino
-Nr.18/18.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581010 (DC 2-1) la Manifold Domino
2;
-Nr. 19/18.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581012 (DC 2-2) la Manifold Domino
2:
-Nr.20/18.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581011 (DC 2-3) la Manifold Domino
2;
-Nr.21/25.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581003 (PS 1-3) la Manifold Pelican
Sud:
-Nr.22/25.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581004 (PS 1-2) la Manifold Pelican
Sud;
-Nr.23/25.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581002 (PS 1-1) la Manifold Pelican
Sud;
-Nr.24/25.08.2025 Neptun Deep secțiunea Cuplare sonda VXT581001 (PS 1-4) la Manifold Pelican
Sud:
-Nr.25/27.08.2025 Neptun Deep sectiunea Manifold Pelican Sud şi conductă aducțiune către Platforma
Neptun Alpha;
-Nr.26/27.08.2025 Neptun Deep secţiunea Manifolduri Domino şi conducte aducțiune către Platforma
Neptun Alpha.
În ceea ce priveşte întrebarea nr.1, respectiv „Care este strategia pentru valorificarea gazelor
din Marea Neagră, dincolo de simpla extracție și comercializare în condiții de piață?”, vă
comunicăm că interesele naționale privind exploatarca resurselor proiectului Neptun Deep sunt
protejate prin Legea nr. 256/2018 care reglementează activitățile de explorare, dezvoltare şi exploatare
a zăcămintelor de hidrocarburi din Marea Neagră, stabileşte reguli privind comercializarea gazelor şi
acordă statului român dreptul de preempțiune asupra cantităților de gaze naturale extrase, contracte şi
mecanisme de control care vizează asigurarea unei părți echitabile din beneficii pentru statul român,
garantarea securității energetice şi stimularea dezvoltării economice a tării.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2018 la articolul 21, alineatul 4 se arată: „Cantitățile
de gaze naturale comercializate prin contracte bilaterale vor fi oferite într-o primă fază, cu prioritate,
statului român prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS«
Acest mecanism asigură accesul prioritar al României la resursele proprii, pentru a răspunde nevoilor
naționale urgente.
Valorificarea superioară a volumelor de gaze din Marca Neagră prin industriile naţionale
reprezintă o altă prioritate a Guvernului. Se are în vedere generarea de valoare adăugată ridicată în
economia internă prin transformarea resurselor interne de gaze naturale în produse finite şi energie.
Sunt numeroase direcțiile de acțiune care sunt avute în vedere:
– utilizarea gazelor naturale în calitate de ,,combustibil de tranziție” în energie (Gas-to-Power); în
contextul țintelor de decarbonizare, gazul trebuie să înlocuiască cărbunelc. Este cazul centralelor cu
ciclu combinat care vor oferi eficiență ridicată şi flexibilitate pentru echilibrarea sistemului energetic
național în raport cu energia regenerabilă intermitentă;
– extinderea infrastructurii de distribuție pentru consumatorii casnici şi industriali/ creşterea
consumului intern prin racordarea comunităților şi a parcurilor industriale.
– implementarea unor sisteme inteligente de distribuție: digitalizarea rețelelor pentru a reduce pierderile
şi a permite, pe viitor, amestecul gazului cu biometan sau hidrogen;
sectorul transporturilor – transportul pe bazā de GNL şi GNC; utilizarea gazului în sectorul
transporturilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră față de motorină/benzină;
dezvoltarea stațiilor de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) şi gaz natural lichefiat (GNL)
pentru flotele comerciale şi transportul public.
-Repornirea industriei de îngrăşăminte şi industriei petrochimice:
Strategia vizează utilizarea gazului românesc pentru revigorarea combinatelor chimice şi petrochimice
autohtone.
-Securitate regională: Strategia transformă România dintr-un consumator într-un hub energetic
regional, utilizând rutele strategice existente şi noi.
În ceca ce privește întrebarea nr.2, respectiv „Ce procent din producția estimată este destinat
consumului intern, industriei naționale și exportului, și pe ce criterii vor fi stabilite aceste
priorități?” vă informăm că alocarea cantităților de gaze extrase din Marea Neagră este reglementată
un mecanism de piață liberă, dublat de un sistem legislativ strict de prioritizare natională. de
Deoarece România îşi acoperă deja în mod normal consumul actual de gaze din producția
onshore, volumul mare de gaze extrase din Marea Neagră va schimba radical balanța energetică. În
ceea ce priveşte consumul intern, vă facem precizarca că gazele din Marea Neagră vor asigura integral
consumul casnic al țării şi vor alimenta noile proiecte industriale mari (centralele pe gaz de înaltă
eficiență, repomirea combinatelor chimice, extinderea retelelor de distribuție către populație).
România va înregistra un excedent față de consumul actual care va merge către export în regiune
(Republica Moldova, Ungaria, Ucraina) sau către alte țări. În ceea ce priveşte criteriile de stabilire a
priorităților şi mecanismele legale prioritatea o are securitatea energetică a României. Modul în care
gazul este distribuit se bazează pe criterii legale şi comercialc clare, reglementate prin Legea nr.
256/2018.
Pentru cantitățile care depăşesc nevoile imediate ale României, alocarea se face pe criterii pur
economice (licitații, contracte bilaterale).
În ceea ce priveşte întrebarea nr.3, respectiv „Ce măsuri sunt avute în vedere pentru utilizarea
acestor resurse în vederea reindustrializării României, în special, în sectoarele energofage?” và
informăm că operatorii economici din sectoarele energofage (industrie chimică, metalurgie, producția
de ciment, sticlă sau îngrăşăminte), care au fost afectați de criza prețurilor la energie din ultimii ani,
măsurile şi mecanismele luate în calcul vizează transformarea avantajului geografic (apropierea de
resursă) într-un avantaj competitiv de preț.
Companiile localizate în România pot beneficia de avantajele oferite de infrastructura de
transport în condițiile şi límitările prevăzute de reglementările ANRE, ceea ce poate conduce la costuri
mai reduse comparativ cu operatorii economici din alte state.
Pentru întrebarea nr. 4 referitoare la „Stadiul actual al dezvoltării infrastructurii necesare
pentru integrarea gazelor extrase în Sistemul Național de Transport, inclusiv stadiul lucărilor la
conductele și stațiile de comprimare aferente, precum şi termenele estimate de finalizare” vă
comunicăm că, în conformitate cu STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMANIEI 2025-2035, CU
PERSPECTIVA ANULUI 2050, România beneficiază de avantajele localizării geografice pe coridoare
importante de transport gaze naturale cu acces la resursele de gaze naturale descoperite în Marea
Neagră, aspect ce conduce la necesitatea valorificării eficiente a acestor oportunități.
In prezent, SNT este conectat cu Ucraina, Ungaria, Moldova şi Bulgaria, prin intermediul a şapte
puncte de interconectare transfrontalieră. Capacitatea tehnică totală a punctelor de interconectare
amplasate pe conductele de transport internațional (T2+T3) era la 1 ianuarie 2022 de cca. 55.000 mii
m3/zi (20 mld. m3/an), atât la intrare cât şi la ieşirea din țară.
România îşi dezvoltă continuu rețeaua de transport a gazelor naturale, inclusiv interconexiunile
cu statele vecine, pentru a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural şi a reduce dependenţa
de Rusia, Aceasta implică participarea României în diverse proiecte transfrontaliere, precum proiectele
Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul
Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA – faza I, II şi III), Dezvoltarca pe teritoriul României a
conductei de transport gaze naturale pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre (Marea
Neagră – Podişor), precum şi activitatca desfăşurată în cadrul Inițiativei de conectare a Europei
Centrale şi de Sud-Est (CESEC) – Coridorul Vertical.
In paralel, sunt susținute și proiectele de dezvoltare a sistemului de înmagazinare a gazelor
naturale. Toate aceste proiecte vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze
naturale.
România este parte integrantă a Coridorului prioritar Interconexiunile de gaz pe coridorul nordsud din Europa Centrală şi din Europa de Sud-Est (NSI EastGas) care urmăreşte
dezvoltarea/îmbunătățirea interconectărilor de gaze naturale pe direcțiile nord-sud şi est-vest.
În ceea ce priveşte gradul de interconectare transfrontalieră cu țările învecinate din UE, Romania
este conectată în regim bidirecțional cu Bulgaria (la Ruse Giurgiu – prin finalizarea fazei 1 a proiectului
BRUA, respectiv la Negru-Vodă 1) şi cu Ungaria (la Csanadpalota).
În privința țărilor învecinate din afara UE, România este conectată în regim bidirecțional cu
Ucraina (la Isaccea 1) și cu Republica Moldova, cu care gradul de interconectare a crescut odată cu
finalizarea Interconectatului laşi-Ungheni/Ungheni-Chişinău.
Din anul 2017, România face parte din proiectul BRUA, alături de Austria, Bulgaria şi Ungaria.
Printre altele, proiectul vizează dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale pe
teritoriul României de-a lungul coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria şi dezvoltarea
conductei de transport de gaze naturale care să permită preluarea gazelor naturale din Marea Neagră
(Marea Neagră – Podişor).
Mai mult, România participă la planificarea viitoarelor proiecte de infrastructură a gazelor
naturalc în cadrul inițiativei„Coridorul vertical”, alături de Bulgaria, Ungaria şi Grecia. România
participă, de asemenea, la dialogul la nivel înalt instituit în cadrul Inițiativei de Cooperare Regională
în Centrul şi Sud-Estul Europei în domeniul conexiunilor energetice (CESEC) care urmăreşte
dezvoltarea cooperării dintre Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia şi
Slovenia.
Proiectul strategic Tărmul Mării Negre – Podişor este o investiție majoră a statului pentru
exploatarea şi valorificarea gazelor din Marea Neagră.Proicctul se află într-un stadiu foarte avansat de
realizare respectând calendarul asumat.
Cu referire la întrebarea nr.5, respectiv Ce acorduri sau negocieri sunt în curs cu statele din
regiune pentru valorificarea poziției României în contextul noilor fluxuri energetice europene?” vă
comunicăm faptul că România este un partener regional cu o infrastructură importantă, operațională şi
viabilă de transport de gaze.
Prin gazoductul BRUA, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, Coridorul Transbalcanic şi
interconexiunile operaționale de gaze cu țările vecine, România funcționează ca un hub regional pentru
pentru furnizarea de gaze. Având în vedere impactul razboiului din Ucraina asupra sistemelor
energetice regionale, consolidarea cooperării energetice regionale este crucială pentru sporirea
securității energetice şi diversificarea aprovizionării cu gaze.
Printre direcțiile majore de acțiune avute în vedere în sectorul gazelor naturale se numără:
– diversificare surselor şi a rutelor de aprovizionare cu gaze naturale în contextul noii paradigme de
aprovizionare energetică;
– preluarea gazelor din Marea Neagră;
– consolidarea interconectării şi transportului regional de gaze naturale:
– creşterea capacităților facilităților de înmagazinare, corelat cu creșterea flexibilității acestora prin
mărirea debitelor zilnice de injectie / extracție;
– consolidarea României ca nod energetic între Marea Neagră, Balcani şi Europa Centrală.
Poziționarea României ca pilon central în noua arhitectură energetică a Europei de Est se bazează
pe acorduri strategice multilaterale şi bilaterale care vizează atât transportul de gaze naturale, cât și cel
de energie electrică verde.
Rolul strategic al României în relația cu Republica Moldova-Se lucrează activ la creşterea
gradului de interconectare dintre cele două țări în privința rețelelor de transport gaze naturale. Rolul
României în sectorul gazelor naturale din Republica Moldova a devenit unul strategic. Gazoductul
laşi-Unghcni-Chişinău funcționează la capacitate maximă şi reprezintă baza securității Republicii
Moldova în sectorul gazelor.
Formate de cooperare internațională – numeroasele formate de cooperare internațională la care
România participă, precum CESEC sau Inițiativa celor Trei Mări, demonstrează că România contribuie
activ la cooperarea energetică regională şi europeană. Prin aceste formate, tara îşi consolidează
securitatea energetică, dezvoltă infrastructura regională de transport gaze naturale şi îşi întărește poziția
strategică în Europa.
În ceea ce privește întrebarea nr.6, respectiv „Care sunt cauzele întârzierilor în adoptarea unei
stategii integrate privind gazele din Marea Neagră și cine îsi asumă responsabilitatea pentru această
situație?”, precizăm faptul că proiectul Neptun Deep este în grafic şi în prezent responsabilitatea se
află în sarcina: Romgaz şi OMV Petrom S.A. sunt responsabile pentru implementarea proiectului,
Transgaz este responsabil de finalizarea gazoductului Marea Neagră- Podişor pentru a permite gazului
din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport al gazelor şi implicit în circuitul economic,
iar valorificarea superioară a volumelor de gaze din Marea Neagră prin industriile naționale reprezintă
o prioritate a Guvernului.
Cu privire la întrebarea nr.7, respectiv „Cum explicați faptul că, în condițiile creșterii importurilor
de gaze, România nu valorifică la maximum propriile resurse disponibile sau vitoare?”, vă
informăm că România deține rezerve importante de gaze naturale, iar importurile de gaze se explică
printr-o combinație de factori tehnici, comerciali si de infrastructură.
România extrage gaze naturale de peste un secol, ccea ce înseamnă că producția internă actuală
scade în mod natural cu câteva procente în fiecare an. Importurile de gaze naturale intervin tocmai
pentru a acoperi diferența dintre accastă producţie internă aflată în declin natural si consumul total al
țării, până când gazele din Marea Neagră vor deveni efectiv disponibile.
Consumul de gaze naturale al României este puternic sezonier: consumul de gaze din timpul
icrnii este mult mai mare decât cel realizat în sezonul de vara, din cauza încălzirii populațici.
In perioadele de ger extrem, producția internă şi extracțiile din depozitele de înmagazinare sunt
completate prin importuri pentru asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă.
Importurile de gaze naturale actuale vor lua sfârşit în momentul în care perimetrul Neptun Deep va
deveni operațional, moment în care România va deveni un exportator net de gaze naturale.
În ceea ce priveşte întrebarca nr.8, respectiv„Care este calendarul deciziilor stategice pe care
Guvernul intenționează să le adopte pentru a evita ca România să piardă această oportunitate de
poziționare regională?” vă informăm că prioritară este finalizarea proiectelor strategice pentru
consolidarea securității energetice și a rolului României în piața din Europa Centrală şi de Sud-Est şi
a proiectelor de investiții în sectorul industrial şi în cel energetic:
-Proiectul Neptun Deеp;
-Proiectul gazoductului Marea Neagră-Podisor;
-Proiectul cablului submarin peste Marea Neagră;
-Proiectul terminalului LNG de la Marea Neagră;
-Proiectul de Creștere a capacității zilnice de extracție gaze naturale în depozitul Bilciureşti;
-Proiectele de creştere a capacităților de stocare subterană a depozitelor Gherceşti şi Sărmăşel;
-Dezvoltarea parcurilor eoliene în Marea Neagră.
-România are în derulare o serie de investiții în sectorul industrial și în cel energetic, care
reprezintă obiective importante pentru economia românească precum centrala de la Mintia cu
o capacitate de producție de 1700 MWh şi un necesar de gaze de 2,5 mld.mc/an, centrala în
cogenerare de la Işalnița cu o putere instalată de 850 MW, centrala de la Iernut cu o capacitate de
producție de 430 MWh şi un consum de gaze de 1 mld.mc/an.
Totodată se are în vedere racordarea a cât mai multor localități la infrastructura gazieră şi aici
avem proiecte de distribuție din partea administrațiilor locale, utilizând diversele instrumente de
finanțare aflate la dispoziție.
De asemenea, se acționează în direcția sprijinirii procesului de relansare la nivelul industriei
chimice şi petrochimice româneşti care reprezintă unul dintre sectoarele în care România poate construi
semnificativ şi pe care România ses poate baza pentru dezvoltare în următorii ani.
În speranța că informațiile furnizate răspund solicitării adresate, vă asigurăm de deplina noastră
colaborare şi în viitor.
Cu deosebită considerație,
p.MINISTRUL ENERGIEI, INTERIMAR
Marius-Viorel POSA,
