Raport Președinte AUR 5-11 octombrie 2026
Cinci luni de blocaj politic. Soluția noastră: alegeri anticipate
Au trecut 5 luni de la căderea Guvernului Bolojan, iar România se află în continuare într-un blocaj politic. După trei desemnări care nu au dus la formarea unui nou guvern, a fost avansată varianta unui executiv condus de Luca Niculescu. Am anunțat că nu vom vota această formulă de guvernare și niciun alt guvern din care nu facem parte. Considerăm că schimbarea premierului, fără o schimbare a programului economic și a modului de guvernare, nu rezolvă problemele actuale. În același timp, am reiterat public poziția noastră privind situația lui Călin Georgescu și solicitarea ca acesta să fie eliberat.
Criza politică se suprapune peste probleme economice care îi afectează direct pe români: scumpirea alimentelor și a carburanților, presiunea asupra locurilor de muncă și dificultățile bugetare. Am cerut explicații privind măsurile economice pregătite și efectele lor asupra populației, în condițiile în care România are nevoie de un buget predictibil și de investiții. Soluția pe care am propus-o pentru ieșirea din blocaj este organizarea alegerilor anticipate, în condițiile prevăzute de Constituție, dacă Parlamentul nu poate forma o majoritate care să susțină un guvern. Este singura soluție pentru a avea o guvernare stabilă, care să nu fie supusă schimbării la fiecare 3 sau 6 luni și care să poată lua măsuri durabile!
Am pus la dispoziția parlamentarilor PSD tabelul pentru suspendarea lui Nicușor Dan
În contextul crizei politice prelungite, am pus la dispoziția tuturor parlamentarilor PSD tabelul pentru strângerea semnăturilor necesare inițierii procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan. Considerăm că acesta a devenit un factor de blocaj în formarea unui nou guvern, prin condițiile impuse în privința participării anumitor partide la guvernare. Am atras atenția că majoritățile parlamentare se formează în Parlament, iar președintele nu poate prelua atribuțiile acestei instituții. În opinia noastră, condiționarea desemnării unui prim-ministru de excluderea unui anumit partid ridică probleme constituționale care trebuie analizate prin procedurile prevăzute de lege.
Inițiativa se află acum în etapa strângerii semnăturilor, iar fiecare parlamentar trebuie să își asume public poziția. Considerăm că parlamentarii care refuză să susțină acest demers își asumă și o parte din responsabilitatea politică pentru continuarea blocajului, într-un moment în care românii se confruntă cu scumpiri, nesiguranță economică și lipsa unui guvern cu puteri depline. Este important ca oamenii să știe cine susține inițierea procedurii de suspendare, cine se opune și care sunt argumentele fiecăruia.
Solidaritatea cu Călin Georgescu continuă și în diaspora
Am început din nou să iau țara la pas, să mă întâlnesc cu românii și să discutăm față în față despre problemele care îi preocupă. Vreau să aflu direct de la firul ierbii care sunt nemulțumirile oamenilor, ce așteptări au de la mine și de la colegii mei din AUR și ce consideră că trebuie să facem mai departe. Pentru mine, aceste întâlniri sunt importante, pentru că una este să vorbești despre problemele românilor de la București și alta este să mergi în comunitățile lor, să îi asculți și să înțelegi prin ce trec zi de zi. Am discutat și despre situația lui Călin Georgescu și le-am transmis că suntem în continuare alături de el și de familia sa, într-o perioadă dificilă, în care solidaritatea contează foarte mult.
Mă bucur să văd că românii continuă să își exprime public solidaritatea, atât în țară, cât și peste hotare. În weekendul trecut au fost anunțate manifestații de susținere a lui Călin Georgescu în Geneva, Madrid, Viena, Lisabona, Barcelona, Bruxelles, Birmingham, Londra, München, Stockholm, Dublin, Milano, Torino, Cuneo, Oslo, Pisa, Zaragoza, Castellón, Padova, Burgos și Logroño. Le mulțumesc tuturor celor care și-au făcut timp să participe și să își exprime pașnic punctul de vedere. Aceste întâlniri arată cât de important este pentru mulți români să fie ascultați și să poată vorbi deschis despre lucrurile în care cred. Miercuri, 14 octombrie, este programată o nouă manifestație la Bruxelles, în Place du Luxembourg, lângă Parlamentul European, de la ora 12:30, unde vă aștept pe toți cei din zonă. Vom continua să vorbim despre situația lui Călin Georgescu și despre respectarea drepturilor fundamentale, atât în țară, cât și în afara ei. Toți pentru unul și unul pentru toți!
Reducerea deficitului nu trebuie să însemne pierderea locurilor de muncă
Săptămâna trecută, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis la Luxemburg, înaintea reuniunii ECOFIN, că România își menține angajamentul de reducere a deficitului bugetar. Problema este că românii nu știu ce măsuri pregătește Guvernul pentru a respecta aceste promisiuni și cine va suporta costurile. De aceea, am cerut publicarea angajamentelor prezentate oficialilor europeni și a impactului estimat asupra locurilor de muncă, investițiilor și taxelor. România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, iar reducerea acestuia este necesară, dar trebuie să știm dacă Guvernul intenționează să facă disponibilizări, să reducă investițiile sau să introducă noi poveri fiscale.
Nu putem accepta ca reducerea deficitului să se facă din nou pe seama angajaților și a contribuabililor români. Am cerut ca Guvernul să prezinte măsurile luate în calcul pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul anului 2027, împreună cu economiile estimate și efectele asupra economiei. Înainte să vorbească despre concedieri sau noi taxe, statul trebuie să combată evaziunea fiscală, să îmbunătățească colectarea veniturilor și să elimine cheltuielile nejustificate. Guvernul trebuie să explice nu doar partenerilor europeni, ci și românilor, ce angajamente își asumă și cum le va pune în aplicare, fără să afecteze locurile de muncă și investițiile de care România are nevoie.
Am cerut urgentarea proiectului pentru reducerea TVA la carburanți
Creșterea prețurilor la carburanți îi afectează nu doar pe șoferi, ci și pe transportatori, agricultori și firme, iar costurile ajung, în cele din urmă, în prețurile produselor pe care românii le cumpără zilnic. De aceea, am cerut urgentarea dezbaterii și votului în Camera Deputaților asupra proiectului nostru de lege pentru reducerea temporară a TVA la carburanți. Inițiativa, PL-x nr. 412/2026, prevede reducerea TVA la 5% în primele trei luni și la 9% ulterior, pentru benzină, motorină și GPL auto, pe o perioadă de maximum 24 de luni. Am propus și măsuri de verificare pentru ca reducerea taxei să se reflecte efectiv în prețul de la pompă, în cel mult zece zile lucrătoare, nu să rămână doar un avantaj pentru comercianți.
În același timp, am cerut verificarea aplicării măsurilor existente privind accizele și adaosurile comerciale, precum și un calendar clar al plăților pentru schemele de sprijin destinate transportatorilor și agricultorilor. Reducerea taxelor trebuie să se simtă în buzunarele românilor, iar firmele trebuie să știe pe ce sprijin se pot baza. Proiectul nostru trebuie analizat, inclusiv în ceea ce privește impactul bugetar și compatibilitatea cu regulile europene, și supus votului, astfel încât românii să beneficieze de acest ajutor.
Subvențiile fermierilor, blocate între Guvern și Ministerul Finanțelor
Săptămâna trecută, am cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să deblocheze de urgență măsurile de sprijin pentru agricultorii români, după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a recunoscut public că acestea „zac undeva” la Ministerul Finanțelor sau la Guvern. Fermierii nu își pot amâna lucrările agricole până când Guvernul își rezolvă problemele politice. Ei trebuie să plătească salarii, arendă, credite, combustibil și îngrășăminte, iar întârzierile în acordarea sprijinului le pot afecta întreaga activitate. De aceea, am cerut să ni se spună clar ce măsuri sunt blocate, de ce nu au fost aprobate și cine răspunde pentru aceste întârzieri.
Am solicitat publicarea listei complete a măsurilor de sprijin aflate în așteptare, a sumelor alocate și a unui calendar concret pentru aprobarea și plata acestora. Agricultura nu poate fi pusă pe pauză de fiecare dată când apar schimbări politice sau blocaje între instituții. Fermierii trebuie să știe câți bani urmează să primească și când vor ajunge efectiv la ei, pentru a-și putea planifica lucrările și cheltuielile. Vom continua să cerem explicații și termene clare din partea Guvernului, pentru ca măsurile de sprijin promise agricultorilor să nu rămână blocate în proceduri administrative.
Pensii fără întârzieri pentru românii care au muncit în străinătate
Românii care au muncit și au cotizat ani de zile în străinătate nu ar trebui să aștepte luni sau chiar ani pentru a-și primi pensia din cauza birocrației. Din păcate, mulți dintre cei care se întorc în țară și depun dosarele de pensionare se lovesc de întârzieri în transmiterea documentelor dintre instituțiile din România și cele din alte state. Mai mult, procedurile diferă de la un județ la altul: unele case de pensii emit decizii provizorii, în timp ce altele așteaptă toate documentele din străinătate, chiar și atunci când actele existente permit stabilirea dreptului la pensie. Pentru a rezolva această problemă, AUR a depus în Parlament, prin colega mea Ramona Lovin, un proiect de lege care modifică Legea nr. 360/2023 și propune simplificarea procedurilor de pensionare pentru românii care au lucrat în mai multe țări.
Concret, propunem introducerea unei proceduri unitare pentru toate casele teritoriale de pensii și posibilitatea emiterii unei decizii provizorii pe baza documentelor deja disponibile. Astfel, românii ar putea începe să își primească pensia fără să mai aștepte ultimul document din străinătate, urmând ca drepturile să fie recalculate și decizia definitivă să fie emisă după primirea tuturor actelor. Nu propunem pensii noi sau majorări, ci eliminarea unor blocaje administrative care îi lasă pe oameni fără venituri, deși au muncit și au contribuit ani întregi. Vrem ca fiecare român să își poată primi drepturile la timp, indiferent de țările în care a lucrat.
Un nou proiect de lege pentru sprijinirea industriei românești
Prețurile ridicate la energie au devenit una dintre cele mai mari probleme pentru industria românească. Am văzut ce s-a întâmplat cu marile combinate de la Hunedoara și Galați, dar și dificultățile prin care trece Azomureș. În acest context, am depus în Parlament un proiect de lege prin care propunem reducerea temporară a costurilor cu energia electrică pentru marile întreprinderi industriale consumatoare de energie. Inițiativa, elaborată de senatorii noștri Petrișor Peiu și Cezar Petre, prevede o schemă de ajutor de stat de maximum 1,05 miliarde de euro, cu un plafon anual de 350 de milioane de euro, finanțată din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii. Printre companiile care ar putea beneficia de această măsură, dacă îndeplinesc condițiile legale, se numără și Alro Slatina, una dintre cele mai importante capacități industriale rămase în România.
Proiectul prevede ca sprijinul să acopere o parte din costurile energiei electrice, în limite clar stabilite, și să fie legat de investiții. Cel puțin 50% din ajutorul primit anual va trebui reinvestit în producția și stocarea energiei, eficiență energetică, modernizarea proceselor industriale sau digitalizare. Nu propunem doar un ajutor temporar pentru plata facturilor, ci și condiții prin care aceste companii să își reducă pe termen lung costurile și să devină mai competitive. Obiectivul nostru este să păstrăm capacitățile de producție, specialiștii și locurile de muncă din România și să creăm condițiile pentru dezvoltarea industriei românești.
Ce se întâmplă cu Șantierul Naval Mangalia și cu locurile de muncă?
Șantierul Naval Mangalia, una dintre cele mai importante capacități industriale ale României, a ajuns în faliment, iar activele sale au fost adjudecate de Rheinmetall Real Estate România pentru 138,03 milioane de euro, cu aproximativ 46 de milioane de euro sub prețul inițial. Am cerut Guvernului să explice cum s-a ajuns în această situație, de ce a fost redus prețul și ce garanții există pentru reluarea activității și păstrarea locurilor de muncă. Problema nu este nouă. Încă din aprilie 2025, prin colegul meu Dan Tănasă, am solicitat Ministerului Economiei explicații despre viitorul șantierului și situația celor aproximativ 700 de angajați aflați atunci în șomaj tehnic. Acum vrem să știm ce investiții vor fi realizate, câți oameni vor putea lucra din nou la Mangalia și ce obligații concrete și-a asumat noul operator.
România are nevoie de un șantier naval funcțional, nu doar de o tranzacție încheiată. De aceea, am solicitat un plan public de relansare, cu termene pentru repornirea activității, investiții, comenzi și locuri de muncă. Am cerut și clarificări privind participarea industriei românești la contractele de înzestrare navală ale Armatei, în valoare de aproximativ 920 de milioane de euro, astfel încât o parte cât mai mare din producție, mentenanță și activitatea furnizorilor să se desfășoare în România. Nu contestăm participarea investitorilor străini, dar considerăm că o asemenea tranzacție trebuie să aducă rezultate concrete pentru economia românească. Adjudecarea activelor nu înseamnă automat salvarea șantierului. Ceea ce contează este reluarea producției, păstrarea specialiștilor și dezvoltarea industriei navale românești.
Consolidăm relațiile cu partenerii noștri din Bulgaria
Săptămâna trecută, o delegație AUR a efectuat o vizită oficială la Parlamentul Bulgariei, la invitația reprezentanților partidului de guvernare „Progresivna Bulgaria”, condus de premierul Rumen Radev. Din delegația noastră au făcut parte Dan Dungaciu, Gianina Șerban, Gabriel Florea și Vasile Sfetcu, care au avut întâlniri cu parlamentari bulgari și cu Rumen Petkov, fost ministru de Interne. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea relațiilor dintre România și Bulgaria, situația politică din cele două țări, schimbările strategice din regiune și posibilitatea unor acțiuni comune la nivel european. Vizita a continuat dialogul început pe 15 septembrie, la București, în cadrul conferinței „România și Bulgaria – vecinătate și viitor comun”, la care au participat diplomați și experți din ambele țări.
România și Bulgaria au multe interese comune, iar relația dintre cele două țări trebuie dezvoltată prin proiecte și colaborări concrete. Așa cum a subliniat și colegul meu Dan Dungaciu după întâlnirile de la Sofia, cooperarea trebuie construită pe o strategie comună, nu doar pe proiecte izolate de infrastructură. Un subiect important pentru noi rămâne și situația comunităților de români și românofoni din Bulgaria, ale căror drepturi și nevoi trebuie să se regăsească în dialogul bilateral. Vom continua aceste discuții pentru a identifica domeniile în care putem colabora și pentru a dezvolta relații mai strânse cu partenerii noștri de la Sofia.
Din Bistrița-Năsăud până în Alba: continuăm întâlnirile cu românii
Săptămâna trecută, campania națională de recrutare și consolidare a organizațiilor AUR a continuat în județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Bihor, unde am mers, alături de parlamentarii noștri, membrii Consiliului Național de Conducere și echipele locale, pentru a discuta direct cu oamenii. Am vrut să aflăm care sunt problemele cu care se confruntă în comunitățile lor, ce așteptări au de la noi și cum putem să ne organizăm mai bine la nivel local. Aceste întâlniri sunt importante pentru că ne permit să cunoaștem oameni noi, să ascultăm propunerile lor și să înțelegem mai bine realitățile din fiecare județ. În același timp, continuăm să lucrăm la consolidarea organizațiilor noastre, astfel încât fiecare echipă locală să fie cât mai bine conectată la problemele comunității pe care o reprezintă.
Săptămâna aceasta, campania continuă în județele Argeș, Vâlcea, Sibiu și Alba, unde parlamentarii și reprezentanții noștri locali vor avea noi întâlniri și discuții cu românii. Dacă sunteți din aceste județe și aveți probleme pe care vreți să ni le semnalați, propuneri sau întrebări despre activitatea noastră, vă așteptăm să stăm de vorbă. Vrem să continuăm acest dialog în cât mai multe comunități din România, pentru a cunoaște direct preocupările oamenilor și pentru a ține cont de ele în activitatea noastră.
