Apărarea dreptului la libertate financiară

Am acordat recent un interviu despre posibilitatea eliminării numerarului din România. Am răspuns punctual la toate întrebările pe care le poate avea orice român despre această temă.

Am explicat pe larg de ce AUR consideră că plățile cash ar trebui introduse în Constituție, dar și care este poziția noastră cu privire la o eventuală introducere a monedei digitale.

1. De ce își dorește AUR un referendum pentru introducerea plăților cash în Constituție?

Numerarul însemnă libertate! Plecând de la acest deziderat, este consternant însuși faptul că trebuie să luăm atitudine și că astfel de subiecte există în 2023! Posibilitatea de a plăti cu numerar este o compenentă intrinsecă a ideii de libertate, drept fundamental și inalienabil. Noi o apărăm, de orice formă care aduce atingere acestui drept, și avem ca argumente, printre altele, exemplele celor trei drepturi care se constrâng, în viziunea noastră, prevăzute de Constituţie: art. 23 privind libertatea individuală, art. 44 privind dreptul de proprietate private (fiind o barieră pusă între cetățean și banul câștigat) și art. 45 privind libertatea economică! De aceea susținem că trebuie introdusă în Constituție, iar răspunsul nostru, față de atacul PSD-ului și al PNL-ului la libertatea cetățeanului, este încurajearea unui astfel de demers!

2. Credeți că există riscul ca guvernul actual sau guvernări viitoare să interzică folosirea banilor cash? Dacă da, ce vă face să credeți asta?

Cu siguranță există acest risc, în schimb nu putem avansa o dată exactă! Acest gen de subiecte nu pot fi aduse în spațiul public de o manieră abruptă, ci sunt implementate “pas cu pas”, ca să-l cităm pe Președintele Iohannis, în încercarea de a adormi vigilența societății! Noi suntem datori să-i atenționăm pe români de răul care îi amenință și să-l tăiem de la rădăcină!

La un simplu exercițiu de memorie, găsim nenumărate exemple de acest gen de politici care au pornit de la o idee, aprent nonconformistă care mai apoi a fost rostogolită și a devenit ulterior o problemă. (vezi articolul din presa din Austria care făcea referiri la un scenariu de blackout și ceea ce a generat ulterior acesta pe fondul unei emoții de masă).

3. De ce ar vrea vreun guvern sau vreo entitate suprastatală să interzică banii cash? Ce i-ar ieși guvernului sau Uniunii Europene dintr-o astfel de măsură?

Controlul maselor prin instituțiile bancare și favorizarea acestora, este răspunsul!

Să facem un exercițiu de imaginație: la fiecare plată prin mijloace electronice se va percepe un comision, pe care cu siguranță nu-l vor suporta nici băncile, nici comercianții, ci cetățeanul care va plăti o sumă mai mare pentru produsele cumpărate, deci vor crește și prețurile! În același timp se naște întrebarea: Ce se întâmplă cu banii cetățenilor în cazul unei pene de curentul, sau a  internetul, ori atacurilor cibernetice asupra sistemelor bancare de plată?

În același timp, spunem din capul locului că noi nu suntem promotorii vreunei conspirații! În același timp însă, nu putem să nu vedem că atitudinea liderilor politici actuali europeni este înscrisă pe o traiectorie care se află în contrasens cu mare parte din valorile în care credem. Cât îi privește pe cei din țară, fie vorba între noi, nu-i putem numi chiar lideri, din moment ce au dezvoltat o politică complet supusă față de Bruxelles, aceștia doar notându-și ce li se dictează.

Mai mult, din păcăte, trendul românilor care spun că este greșită direcția spre care se îndreaptă Uniunea Europeană, este în creștere! Trebuie schimbată această percepție și categoric nu încurajăm astfel de atitudini eurosceptice, care sunt alimentate și de astfel de măsuri.

Revenind, controlul și manipularea este răspunsul!

4. Bănuiesc că multe îngrijorări în privința asta au apărut și după reducerea plafonului pentru încasările și plățile cu numerar. Guvernul Ciolacu spune că-l reduce pentru a combate evaziunea fiscală. Cât de legitim vi se pare acest argument?

Ciolacu minte cum respiră! Acesta a declarat de curând la un post de televiziune (Prima News) că nu a fost micșorat plafonul! Acum este 5000 de ron, însă va scădea treptat la 2500, apoi la 1000 ron până în 2025. “Pas cu pas”, așa cum a zis! În același timp, comercianții vor fi nevoiți să reducă deja încasările prin numerar la 2000 ron, respectiv 1000 ron, iar suma maximă pe care o pot avea cash, în casa de marcat este de maximum 50.000 ron! Ne punem întrebarea: Ce se întâmplă dacă acest plafon este atins în timpul programului de lucru?

Mai mult, în alte state europene această limită este fixată la plafoane mult mai ridicate: Bulgaria 5000 eur, Croația 15.000 eur, Cehia 10.000 eur, Polonia 3000 eur între comercianți, iar exemplele pot continua.

Așa cum am spus, aceste măsuri, care aparent  sunt puse sub umbrela unei lupte contra evaziunii fiscale, firești de altfel ca principiu, în realitate nu se îndreaptă către cei care o fac cu adevărat, ci împovărează și mai mult cetățeanul de rând. Noi semnalăm inclusiv și o abatere gravă privind accesul la servicii, care în cascadă generează discriminare.

Atenția ar trebui îndreptată spre marile companii care fac profituri uriașe în România și care practică o formă de “evazionism” pe față, dar în acelși timp “mascată” de permisivitatea legislației românești, prin externalizarea profiturilor, privând bugetul de stat. Acesta este patriotismul economic al lui Ciolacu!

Da, firește că toți suntem egali în fața legii, doar că aceste companii sunt “mai egale” decât românii ale căror interese ar trebui să le apere actualul Guvern. În schimb Ciolacu promite ajutoare de stat unor companii străine care nu au nevoie, fără să cunoaștem criteriile de acordare a acestora și mai mult, dacă se încadrează.

5. Cum altfel credeți că ar putea fi combătută evaziunea fiscală?

Înainte de toate vă spunem cum este ghidată de la spate România, chiar de către guvernanți, spre un fenomen evazionist din ce în ce mai ridicat, ca efect al măsurilor fiscale pentru care și-a angajat răspunderea Marcel Ciolacu. Prin supraimpozitarea IMM-urilor, Guvernul împinge spre colaps acea bază pe care se sprijină economia românească, aspect ce va încuraja evaziunea fiscală, după cum spun și specialiștii. Mai mult, angajații vor fi aruncați într-o zonă gri și neagră de plată a salariilor.

În orice manual de economie, relaxarea pieței efectuată printr-o fiscalizare redusă, conduce la încurajarea muncii și devine atractivă pentru investitori. Cu alte cuvinte, într-un astfel de context, s-ar veni cu o infuzie de capital în economie, fapt ce ar scoate banii din acele zone de care aminteam, spre una albă, la lumină, adică spre o fiscalizare cât mai corectă a lor.

Spre exemplu o măsură pe care noi o susținem este creșterea salariului minim la 5000 de ron și fixarea acestuia ca plafon pentru impozitarea cumulată la 25% a muncii, însă avem prevăzute, totodată, în programul de guvernare și măsuri care vin în sprijinul IMM-urilor și a capitalului românesc în ansamblu, ceea ce ar conduce la o colectare mai bună a banilor la bugetul de stat și ar reduce evaziunea.

În acelși timp, le putem face încă o sugestie guvernanților, care nu ezită să ne copieze inițiativele și măsurile din Programul de Guvernare, prin care să doteze vămile românești cu 100 de scannere performante care să fie funcționale 24/7. Pe langă depistarea mărfurilor nedeclarate, prin care se încearcă eludarea plății TVA-ului, se pot identifica astfel, mai facil, și drogurile care urmează să intre în România.

6. Ce spuneți despre ideea Uniunii Europene de a introduce o monedă euro digitală? Ce avantaje sau dezavantaje credeți că ar prezenta o astfel de măsură?

Excludem orice renunțare la moneda fizică.

7. Cum s-ar poziționa AUR dacă guvernul și BNR ar anunța mâine că doresc să emită și să pună în circulație un leu digital? Ce argumente pro sau contra ați aduce?

AUR întreține o comunicare direct cu instituțiile statului, inclusiv cu Banca Națională a României și iar din discuțiile purtate cu aceștia este exclus un astfel de scenariu.

Totuși astfel de prevederi, sub tutela unei probabilități nu le putem trata decât ca pe un exercițiu de imaginație față de care, de asemenea, ne-am poziționa categoric împotriva. Mai mult, făcând trimitere la acest “mâine” pe care l-ați adus în discuție și care se practică în actuala manieră de a face politică a guvernanților, noi ne-am asumat prin programul de guvernare, ca orice măsură de modificare cu caracter fiscal să fie anunțată cu 2 ani înainte de adoptare. Astfel orice inițiativă ar beneficia de o perioadă rezonabilă de dezbatere și ar oferi timp pentru simulări, fundamentare și impact asupra mediului economic din România. Nu în ultimul rând ar facilita o tranziție lină și ar da predictibilitatea pe care orice investitor o caută.

Argumentul principal pentru care nu susținem această măsură se încadrează în aceeași linie! Nu susținem nicio prevedere sau scenariu care îngrădesc libertățile cetățenești și sporesc controlul asupra individului. Considerăm că există măsuri care pot fi perfecționate pentru urmărirea și depistarea traselor banilor care se scurg prin evaziune.

8. Din ce am citit, UE și guvernele europene care-și doresc alternative digitale la banii cash nu propun eliminarea celor din urmă, adică a banilor cash, ci vor doar să existe o alternativă digitală. Vi s-ar părea ok să existe o astfel de monedă digitală, atâta timp cât sunt permise, în continuare, și plățile cash? Dacă nu, de ce?

Răspunsul la această întrebare este similar cu cele deja oferite. Orice tranziție care schimbă fundamental o paradigmă se face cu pași mărunți. Nu, nu susținem din aceleași motive pe care vi le-am evocat mai sus. Totuși la o privire mai atentă sunt state care în fața unei astfel de situații probabile, își iau măsuri de precauție (vezi Elveția și Austria) care vor să-și apere drepturile, prin stipularea lor în Constituție. Același lucru îl face și AUR, de protejare a drepturilor fundamentale și intereselor cetățenilor noștri, pe care statul român îi consideră din start posibili evazioniști, desființând unul din stâlpii sistemului de justiție al unui stat de drept, care este prezumpția de nevinovăție.

9. Când va începe AUR să strângă semnături pentru referendumul legat de introducerea plăților cash în Constituție?

Nu a fost fixat până la acest moment un calendar! Inițiativa pe care AUR o susține și încurajează își va urma pașii procedurali cât mai rapid și de care, cu siguranță, veți fi informați.