O carte despre și pentru VIITORUL ROMÂNIEI: PLANUL SIMION

Din satul copilăriei mele, Răchitosu, Vrancea, de pe scaunul din biserica unde mă punea bunicul meu, am început, acum ceva timp, să scriu o carte care să poarte un mesaj puternic pentru toți românii. Acolo, în locul unde credința și tradiția mi-au format rădăcinile, am găsit inspirația pentru Planul Simion – Reconstruim România.

Această lucrare nu este doar un program politic, ci o promisiune născută din realitățile României și o chemare la unitate, curaj și demnitate. Scrisă cu gândul la viitor, cartea este o soluție concretă pentru renașterea națiunii noastre, adresată fiecărui român care visează la o țară prosperă și suverană.

Am să vă prezint, zilele acestea, pasaje structurate pe capitole din această carte:

Introducere

În ziua când încep să scriu aceste rânduri, sunt la Răchitosu, Vrancea, satul copilăriei mele. Sunt nepot de țăran român. Bunicii mei, Radu și Maria, m-au dus de mână la biserica din sat. Nu mai sunt cu noi pe lumea aceasta dar azi am mers la biserica unde m-au dus ei și am stat pe scaunul unde mă punea tataia. Între timp, lăcașul a fost pictat și m-am uitat în spatele meu: era Sfântul Gheorghe, biruitorul de balauri. Acolo, alături de ai mei, am înțeles cât de mult contează să fim uniți și să luptăm pentru ce e al nostru, pentru ceea ce ne definește ca popor.

Pentru mine, AUR nu este doar un partid politic; este un angajament ferm față de fiecare român care încă îndrăznește să spere că putem trăi în demnitate și prosperitate aici, în țara noastră. Planul Simion, acest program pe care îl prezentăm acum, este rodul unei munci de echipă și al unei analize profunde a problemelor reale ale României. E un plan gândit pe îndelete, cu soluții solide și aplicabile, care nu doar răspund crizelor actuale, dar și construiesc fundația unei economii naționale puternice și suverane.

Am fost criticați, am fost etichetați, dar am continuat să mergem înainte, pentru că știm că acest drum este unul drept. Am văzut cum politicienii vechi și-au ascuns interesele sub promisiuni goale și politici care au lăsat România îngenuncheată, împovărată de datorii. Aici, în această carte, veți descoperi că Planul Simion este altceva: un proiect dedicat fiecărui român cinstit, care își dorește o viață demnă și prosperă.

Fondul Suveran de Investiții, suveranitatea energetică, susținerea antreprenorilor români – toate aceste măsuri sunt doar câteva dintre pilonii care vor susține dezvoltarea României. Planul Simion este răspunsul nostru pentru o țară de care să fim cu toții mândri, pentru o țară care aparține românilor și pe care nimeni nu o poate folosi după interesele proprii.

Pe drumul acesta, știm că nu va fi ușor, dar suntem gata de luptă. Vă invit să parcurgeți aceste pagini, să cunoașteți fiecare măsură și să înțelegeți de ce România are șansa unei reconstrucții. Planul Simion nu este doar un vis – este o soluție concretă și promisiunea că România va renaște. Este drumul nostru spre o țară liberă, mândră și prosperă, un viitor pe care îl vom construi împreună, cu demnitate și curaj!

George Simion, Președinte AUR

PREAMBUL

 Ne aflăm acum într-o situație cum România nu a mai fost din perioada 2008-2009, în care fundamentele economice s-au degradat extrem de puternic.

Toți indicatorii majori privind sănătatea unei economii au tendințe de evoluție dramatice în ultimul an, reflectând înrăutățirea mediului economic. În ultimii trei ani, guvernul coaliției PSD-PNL s-a făcut că nu vede toate problemele mari cu care se confruntă economia noastră și a preferat să crească cheltuielile bugetului peste limitele suportabilității, ignorând cvasi-stagnarea economiei, impactul catastrofal al prețurilor la energie, precum și deprecierea constantă a performanței bugetare guvernamentale. S-au creat, astfel, premisele unei ajustări fiscale extrem de brutale pentru anii următori, care va inhiba creșterea economică și dezvoltarea țării într-un mod îngrijorător.

1. Astfel, în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu doar 0,1% (practic a stagnat), după ce în trimestrul anterior a avut o creștere de doar 0,5%.
2. România a atins un nivel incredibil al deficitului bugetar. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 mld lei, respectiv 4,57% din PIB față de deficitul de 42,19 mld lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023. Practic, pe primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 42 de miliarde de lei la 81 de miliarde de lei. Mai mult, suntem deja în al cincilea an consecutiv în care Comisia Europeană ne-a introdus procedura de deficit bugetar excesiv. Deși bugetul a fost făcut la începutul anului cu un deficit de 5%, Consiliul Fiscal indică cu mare probabilitate depășirea pragului de 8% pentru deficitul bugetar pe anul în curs.
3. Acest deficit bugetar este cauzat de nesăbuința cheltuielilor făcute de guvern, nu de veniturile colectate de la cetățeni și de la companii.

De exemplu:

–
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 32,89 mld lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,3%);

–
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 124,86 mld lei, în creștere cu 20,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie;

–
Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 mld lei, consemnând o creștere de 20,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale;

–
Încasările nete din TVA au înregistrat 77,23 mld lei, în creștere cu 16,2% (an/an);

–
Veniturile din accize au însumat 27,93 mld lei, înregistrând o creștere de 16,3%;

–
Veniturile nefiscale au însumat 35,94 mld lei, înregistrând un avans de 22,0%;

–
În schimb, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 22,94 mld lei, în scădere cu 18,3% (an/an);

–
Guvernul a „reușit“, cu toate acestea, să își crească cheltuielile mult mai rapid decât i-au crescut veniturile: – cheltuielile de personal au însumat 105,98 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent;

–
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 60,87 mld lei, în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent;

–
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 mld lei, cu 3,08 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent;

–
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,95 mld lei în creștere cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

4. România are cea mai înaltă rată anualizată a inflației din Uniunea Europeană, de 5,3%, mai mult decât dublul mediei europene:

5. În trimestrul II al anului 2024, România are cea mai mare valoare a deficitului de cont curent din Uniunea Europeană: 7,7 miliarde de euro, după ce a avut deficit de cont curent de 4,1 miliarde de euro pe trimestrul I din 2024 (locul II din UE), 6,5 miliarde de euro pe trimestrul IV 2023 (locul III european), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul III 2023 (din nou cel mai mare din UE), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul II 2023 și 5,4 miliarde de euro pe trimestrul I din UE (ambele din urmă trimestre, țara noastră a avut cele mai ridicate rate ale deficitului de cont curent).

6. La nivelul primelor șapte luni din 2024, deficitul de cont curent a ajuns deja la peste 15 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât pe primele șapte luni din 2023!

7. Investițiile străine directe, pe primele șapte luni ale anului, au atins 3,1 miliarde de euro, în scădere puternică față de cele 4 miliarde de euro din perioada corespondentă a anului 2023.

8. Totalul datoriei externe a atins 180 de miliarde de euro, cu 10 miliarde de euro mai mult decât la finalul anului trecut.

9. Datoria publică a crescut nemăsurat. Guvernul a împrumutat, într-o singură zi, 5 miliarde de euro de pe piața externă, prin trei emisiuni de obligațiuni. Această sumă se adaugă celor 170 de miliarde de lei deja împrumutați de la începutul anului acesta. Deja, la sfârșit de iunie, coaliția PSD-PNL împrumutase, în numele țării, peste 860 de miliarde de lei, adică 45 000 de lei pentru fiecare român. Până la sfârșitul anului, vom avea o datorie cu mult peste 900 de miliarde de lei, adică peste 48 000 de lei pentru fiecare dintre noi. Jumătate din acești bani sunt împrumutați de către guvernarea formată după alegerile din 2020. Cu asta vor rămâne românii, practic, de pe urma ultimilor patru ani scurși de la alegeri: cu o datorie de aproape 5000 de euro pentru fiecare dintre noi. Astfel încât, la finalul acestui an vom avea, fiecare dintre noi, de plătit în numele statului câte aproape 10 000 de euro, dintre care jumătate se datorează nesăbuinței și nepriceperii guvernelor de coaliție PNL-USR și PNL-PSD.

10. Mai țineți minte cei 100 de miliarde de euro fonduri europene promiși de către guvernarea PNL-USR și apoi PNL-PSD? Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste 55 de miliarde pentru perioada 2021-2027 și 29 de miliarde pentru PNRR. Până astăzi, guvernele Ciucă și Ciolacu au atras, în total, 9,6 miliarde de euro, adică 11,2% și am trecut de jumătatea perioadei în care trebuiau cheltuiți acești bani! Asta este, într-un cuvânt, performanța de care s-a învrednicit această guvernare nedemnă: 11,2% din banii promiși au venit în țară la jumătatea perioadei pentru care ni s-au promis . Cum s-ar spune la școală, nota 1 pentru guvernele PSD-PNL. De fapt, în acești ani, România a contribuit la Uniunea Europeană cu aproape 8 miliarde de euro, adică am câștigat, net, mai puțin de 2 miliarde de euro.

România are de primit de la Uniunea Europeană 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și peste 14 miliarde de euro fonduri agricole și pentru dezvoltare rurală. Suntem la jumătatea cadrului financiar multianual și, deocamdată, guvernul PSD-PNL a adus în țară doar 4,3 miliarde de euro. Adică 7,8% din suma totală. Și acești bani reprezintă doar avansuri plătite la început de an, singurii bani care vin de la Bruxelles fără niciun fel de condiții sau de proiecte.

Celălalt mare pachet de finanțare de la UE este PNRR, în valoare de 29 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde de euro împrumuturi luate de la UE și 14 miliarde de euro granturi.

Prima mare realizare a guvernării coaliției PSD-PNL a fost pierderea a 2,1 miliarde de euro din granturile acordate inițial, ca urmare a revizuirii datelor privind PIB-ul. Toți cei 2,1 miliarde de euro s-au pierdut din partea de granturi, subliniez încă o dată. Din acest pachet, acum, cu doar 2 ani și jumătate înainte de finalul perioadei de valabilitate al planului (anul 2026), guvernului PSD-PNL i s-au aprobat doar două cereri de plată: prima de 2,56 miliarde euro a fost virată în conturile Băncii Naționale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezintă componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de împrumut și a doua, în iunie 2023, de 2,76 miliarde euro (din care peste 1 miliard de euro împrumuturi), după deducerea prefinanțării și suspendarea plății în valoare de 53,36 milioane euro, aferentă neîndeplinirii a două jaloane (129 și 133). Adică în total 5,32 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sunt împrumuturi.

Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene la 15 decembrie 2023 și încă nu este aprobată și plătită, deoarece guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele.

11. România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. De altfel, nicio țară europeană nu mai are o pondere atât de mare a energiei spot în ansamblul pieței naționale, toate statele celelalte având piețele dominate de contracte pe termen lung, cu preț stabil.

În cel de-al treilea trimestru, prețul mediu al energiei cu furnizare în ziua următoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, România fiind urmată, în topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/MWh și Ungaria, 120,9 euro/MWh.

Prețurile spot din cele mai mari economii ale Uniunii (Germania și Franța) au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. În aceeași perioadă, la jumătate și la o aproape o treime din prețul din România

România, de altfel, ocupă un loc fruntaș și în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,6 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (cu 100 euro/MWh) și Grecia (cu 94,8 euro/MWh).

Vorbind de primele două economii europene, prețurile medii spot din Germania și Franța din acest an au fost de 70, respectiv 48,5 euro/MWh.

12. De altfel, pe semestrul II al anului 2023, România are al treilea cel mai mare preț la electricitate pentru consumatorii casnici (PPS) din Uniunea Europeană, după Cehia și Germania!

13. Guvernul PSD-PNL a anunțat o „mare victorie“: Grupul energetic numărul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcțiune şi conectat la Sistemul Energetic Național, costul proiectului fiind de peste 100 de milioane de euro. Toate bune și frumoase, numai că guvernul a uitat să ne anunțe și două mici amănunte:

Lucrarea a durat nu mai puțin de zece ani din ziua de când a intrat în proces de retehnologizare.

În anul 2026, grupul energetic 5 de la Rovinari se va …închide, el urmând să constituie, alături de grupurile 4 de la Rovinari și 4 de la Turceni „rezerva de capacitate“ de la CE Oltenia.

Adică, guvernul PSD -PNL a început lucrarea în 2014, când premierul coaliției era Victor Ponta, deputat de Gorj altminteri, a cheltuit 100 de milioane de euro timp de 10 ani pentru a repune în funcțiune un grup energetic care, începând cu 2026, va sta închis până în 2030, atunci când se va închide definitiv.

14. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2024 a fost de peste 18 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2023.

15. Degradarea continuă și în sectorul construcțiilor: În perioada 1.I-31.VII.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada 1.I-31.VII.2023 ca serie brută cu 2,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%!

În aceste condiții, prima urgență a viitorului guvern AUR va fi reechilibrarea țării din punct de vedere macro-economic și reașezarea economiei pe principii sănătoase. Prioritare vor fi reducerea cheltuielilor nesăbuite cu salariile personalului bugetar, cu achizițiile scandaloase de bunuri și servicii și cu așa-zisele „proiecte de investiții“, prin care se stipendiază, de fapt, baronimea locală. Nu trebuie să confundăm risipa banului public cu „investițiile“.

Vom readuce echilibrul în finanțele țării prin reducerea cheltuielilor nejustificate ale aristocrației bugetare și în paralel vom stimula creșterea economică sănătoasă, pe baze ferme și pe termen lung.

CAPITOLUL I:

ROMÂNII – DEMNI ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME

Românii sunt demni în Europa și în lume. Această demnitate trebuie afirmată! – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european / Opțiunea euro-atlantică este pentru noi una strategică și irevocabilă / Interesul național va fi axul central al politicii externe a României / Respingem tendințele de centralizare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene / Dorim reunificarea cu R. Moldova/ AUR ridică în următorul deceniu standardul de viață din țara noastră, la nivelul mediu din Uniunea Europeană / Vom urmări, prin negocieri, respectarea tratatelor în vigoare de către partenerii europeni și euro-atlantici și recunoașterea rolului României ca aliat și stat membru cu drepturi egale / Contracarăm, prin toate instrumentele legale și instituționale, acordurile și directivele care pot afecta interesele României și ale românilor / Românii sunt egali cu ceilalți cetățeni ai statelor Uniunii Europene. Vom renegocia tratatele, apartenența la spațiul Schengen, Green Deal sau PNRR, pe principiul drepturilor, obligațiilor și beneficiilor egale / Pentru noi, românii din afara României nu sunt o „Românie secundară” / Protejăm și promovăm interesele comunităților românești istorice și ale românilor din diaspora / Norma de reprezentare trebuie să fie aceeași pentru toți românii, dinăuntru și din afară  / România nu va mai fi un exportator de brațe de muncă ieftine!

Interesul național va fi axul central al politicii externe a României

Interesul național trebuie să reprezinte motorul tuturor relațiilor externe ale României și pe acesta trebuiesc construite orice strategii de politică externă. Interesul național trebuie să fie stabilit pe baza evaluării riscurilor reale sau potențiale, în contextul securității internaționale, a poziționării geopolitice și a instrumentelor de putere de care dispune România pentru promovarea intereselor sale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european și pro-NATO, continuând linia politică directoare în politica externă, în conformitate cu voința majorității tuturor românilor. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își propune să afirme valorile naționale pentru asigurarea stabilității, prosperității și suveranității României, atât în cadrul instituțional al Uniunii Europene, cât și în planul general al politicii internaționale, inclusiv în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Politica externă, ca instrument de realizare a interesului național, trebuie să fie în deplină congruență cu necesitățile politicii interne, pentru a asigura viabilitatea și integritatea statului. În fața dificultăților interne de natură politică, economică și/sau socială, ne angajăm să promovăm o politică externă multidirecțională/multivectorială, coerentă și perspicace, în interesul românilor din Țară și din afara frontierelor.

Susținem o politică externă cu o componentă economică predominantă, care să servească strict intereselor naționale ale românilor. AUR va face din problematica românilor de pretutindeni prioritatea politicii externe a României.

Ne angajăm să promovăm politica externă a României pe baza unor coordonate esențiale, printre care:

• poziționarea strategică a României la granița de Est a Vestului, a Occidentului în sens larg, prin conectarea sferei de afaceri atât la comunitatea europeană, cât și și la piețele economice în creștere din zona indo-pacifică, Orientul Mijlociu și Asia.
• reunificarea cu Republica Moldova este un obiectiv fundamental al guvernării AUR. Vom activa politici sectoriale dedicate realizării acestui deziderat național (economice, fiscale, transporturi și comunicații, culturale etc.). Vom elabora o propunere formală de reunificare a celor două state românești, care va fi înaintată oficial parlamentului și guvernului Republicii Moldova. La baza acestei propuneri vor sta două principii:

Constituția actuală a României va fi și Constituția noului stat reunificat și Raportul de reprezentare  a tuturor instituțiilor statului reunificat va fi regula „6la 1”, reflectând raportul celor două populații, timp de cinci cicluri electorale promovarea unei diplomații economice, axată pe atragerea de investiții susținerea unei Europe a națiunilor suverane apartenența la NATO și întărirea flancului NATO din Estul Europei, precum și transformarea României într-un lider regional în flancul de Sud al NATO și al UE, ca urmare a fructificării potențialului economic, militar și geopolitic integrarea cu drepturi depline în alianța regională a statelor central-europene numită și Grupul de la Vișegrad exploatarea economică a „Drumului mătăsii”, pentru creșterea consistenței strategice a României sprijinirea antreprenorilor români peste graniță, prin intermediul corpului diplomatic și a relației acestuia cu autoritățile.

Pentru realizarea tuturor acestor deziderate de politică externă, vom lucra la construirea unui corp diplomatic al României dominat de profesioniști, prin eliminarea sinecurilor și dezvoltarea unor consulate și ambasade funcționale și eficiente, care să permită urgentarea rezolvării problemelor românilor aflați în afara granițelor și pentru promovarea politicilor României, a valorilor culturale românești, printr-o diplomație națională adecvată și nu prin experimente și expediente.

Respingem tendințele de centralizare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene!

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european, atașat proiectului inițial al Uniunii Europene ca uniune politică și economică de state suverane. Susținem o Europă a națiunilor suverane și respingem ideea unui supra-stat federalist.

Ne opunem deciziei manifestate de unele state membre ale Uniunii Europene și cercuri politico-birocratice de la Bruxelles, de a schimba modalitatea de vot pentru deciziile privind politica externă și securitatea regională, de la „votul unanim” (vot favorabil al tuturor statelor, ceea ce implică și conceptul de veto) la votul „cu majoritate calificată” (votul a cel puțin 15 state din totalul de 27). Considerăm această schimbare ca o încercare de a minimiza rolul statelor considerate „rebele” (suveraniste) în luarea deciziilor și o încălcare gravă a principiului suveranității statelor europene.

Considerăm că atribuțiile și competențele Uniunii Europene și ale structurilor sale (Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană) trebuie să se limiteze la rolul de coordonare a politicilor comune ale statelor membre.

Respingem ideea așa-zisei „clauze de flexibilitate”, invocate de Uniunea Europeană pentru a-și aroga dreptul de a acționa în afara domeniilor sale obișnuite de competență, atribuite de tratate.

De asemenea, principiul subsidiarității trebuie aplicat de o manieră corectă, în sensul că Uniunea Europeană nu dispune de atribuții și competențe acolo unde statele membre pot acționa independent, în propriul interes.

Respingem ferm orice limitări ale drepturilor și libertăților individului de tipul Certificatului Verde și vom lupta prin toate mijloacele legale ca drepturile omului să primeze.

Scopul guvernării partidului Alianța pentru Unirea Românilor este să ridice standardul de viață din țara noastră la nivelul mediu din Uniunea Europeană

În ciuda creșterii economice semnificative cu care guvernele României s-au tot lăudat, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, aceasta nu se reflectă în nivelul de trai și puterea de cumpărare a cetățenilor. Deși economia noastră se situează pe locul 21 în Uniunea Europeană și a depășit  Slovacia și Ungaria, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, rămânem pe unul din ultimele două locuri, la indicatori care exprimă calitatea și chiar durata vieții: venitul mediu disponibil al gospodăriilor, speranța medie de viață la naștere, speranța medie de viață la 65 de ani, mărimea și calitatea locuinței, ponderea populației aflată în prag de sărăcie și de deprivare materială și socială etc.

Pentru a transpune în viața reală a românului creșterea economică din statistici, propunem următoarele măsuri strategice pe plan intern:

Reducerea diferențelor de dezvoltare între regiunile istorice, cu accent pe cele mai sărace:cea de Nord-Est și cea de Sud-Vest. Aceasta va implica construcția unei infrastructuri de transport noi și moderne pentru a facilita schimburile comerciale și investițiile în industriile locale.

Reducerea abandonului școlar, în special în mediul rural, prin politici educaționale eficiente. Aceasta va implica o corelare puternică între nivelul de educație în clasificarea ISCED și accesul pe piața muncii și, mai ales, accesul la salarii decente.

Creșterea numărului de tineri cu studii superioare pentru a facilita accesul la locuri de muncă mai bine plătite.

Creșterea ratei de angajare a populației cu vârsta de muncă (15-64 de ani) de la nivelul actual (aproximativ 66%) la nivelul mediu al UE (peste 75%).

Implementarea acestor politici, cu sprijinul și accesarea fondurilor europene necesare, va duce la îmbunătățirea semnificativă a standardului de viață, cu rezultate precum:

Dublarea venitului mediu disponibil pe gospodărie în următorii 10 ani, de la aprox. 10000 euro/anual PPS la 20 000 de euro/anual PPP.

Creșterea cu minim 5 ani a speranței medii de viață și cu 3 ani și jumătate ani a speranței de viață la 65 de ani.

Reducerea la jumătate a numărului de locuințe aglomerate (de la 41% astăzi la cel mult 20% peste 10 ani) și a celor care nu își pot permite o locuință suficient de bine încălzită (de la 15% în prezent la 7-8% peste 10 ani).

Creșterea indicelui dezvoltării umane (HDI) de la 0,821 la peste 0,88 în următorii 10 ani.

Toate aceste măsuri sus-menționate țin de politica internă, dar ele trebuie susținute printr-o politică externă corespondentă și flexibilă, după cum va fi descrisă în capitolele ce urmează.

Opțiunea euro-atlantică este pentru noi una strategică și irevocabilă

Considerăm că apartenența României la Alianța Nord-Atlantică (NATO) este esențială pentru apărarea independenței, suveranității și integrității statului. În calitate de membru NATO, România este atât beneficiar, cât și furnizor de securitate regională. În contextul actual geopolitic, ne angajăm să facem din reziliența strategică a României o prioritate maximă. Opțiunea euro-atlantică este pentru noi una strategică și irevocabilă, întrucât ea răspunde interesului național.

Cu toate acestea, în cadrul Uniunii Europene și NATO, România își va apăra întotdeauna interesele naționale. În acest sens, vom milita ferm pentru eliminarea vizelor de acces în SUA, precum și pentru primirea deplină de urgență a României în spațiul Schengen.

 Românii sunt egali cu ceilalți cetățeni ai statelor Uniunii Europene. Ca urmare, vor beneficia de toate drepturile aferente, inclusiv apartenența la spațiul Schengen

Având în vedere că anumite state membre ale Uniunii Europene adoptă o poziție de forță, în contradicție cu principiile fondatoare ale Uniunii și condiționează nejustificat aderarea României la Spațiul Schengen, ne angajăm să combatem această situație prin inițierea de negocieri bilaterale. Scopul acestora este de a armoniza relațiile diplomatice și economice dintre România și aceste state. România, cu o istorie profund înrădăcinată în Europa și cu un rol semnificativ în protejarea granițelor, merită un loc deplin în Uniunea Europeană și în Spațiul Schengen.

Totodată, cetățenii români sunt egali în drepturi cu cetățenii oricăror alte state europene, deci nu există justificări să fie tratați altfel. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) va implementa măsuri pentru ca statul român să poată oferi asistență juridică oricărui cetățean român care se confruntă cu încălcări ale statutului său de cetățean egal cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.

În țările unde diaspora română este considerabilă, ne angajăm să înființăm școli românești, cu predare în limba română, precum și organizarea de cât mai multe evenimente culturale românești.

În materie de politică financiară, România trebuie să beneficieze de condiții egale cu celelalte state când vine vorba de contractarea de împrumuturi sau de primirea de fonduri europene. Politica AUR nu va fi una a umilinței și resemnării, precum ne-au obișnuit guvernările trecute!

 Contracarăm, prin toate instrumentele legale și instituționale, acordurile și directivele care pot afecta interesele României și ale românilor. Vom renegocia acorduri precum Green Deal și PNRR, în punctele în care afectează interesele românilor

Ne angajăm să direcționăm activitatea diplomatică la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Instituției Prezidențiale și a reprezentanților României în Parlamentul European spre asigurarea respectării suveranității României, a principiilor fundamentale de libertate și egalitate în drepturi, precum și a supremației Constituției, în raport cu reglementările și directivele europene.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), ca partid eurorealist, se angajează să susțină proiectul european în spiritul viziunii fondatorilor săi, recunoscând și afirmând rădăcinile creștine ale tuturor statelor membre UE.

Considerăm că actuala abordare a Uniunii Europene necesită o reformare a viziunii ei. În alianță cu alte forțe suveraniste din UE, AUR se va angaja să apere dreptul națiunilor de a se dezvolta și trăi în conformitate cu propriile interese și tradiții, contracarând acordurile și directivele care pot afecta interesele naționale.

Constituția României, ca lege fundamentală a statului, trebuie să prevaleze, în raport cu reglementările europene. Ne vom opune, în mod democratic și argumentat, oricărei încercări de anulare a supremației Constituției României, precum și oricărei încercări de înființare a unei constituții europene, în paralel cu dezvoltarea unei birocrații suprastatale.

Ne vom opune ferm oricăror încercări la nivel european de înlocuire a votului unanim (a dreptului de veto) cu votul majoritar, precum și creșterii rolului de coordonator al UE în materie de sănătate publică, unde statele membre trebuie să rămână pe deplin responsabile pentru politicile proprii.

Apreciem că se impune de urgență renegocierea unor documente, precum PNRR și Green Deal, dovada caracterului lor negociabil constând în experiența altor state europene, care și-au apărat interesele naționale. Considerăm că, dacă orice este negociabil în Uniunea Europeană, pentru Germania sau Franța, trebuie să fie și pentru România. Implementarea diferită la nivel european a unor programe de tipul European Green Deal (prin redeschiderea minelor în Germania și închiderea lor în România) nu face decât să adâncească prăpastia dintre ile membre.

Românii „din afară” și românii din Țară sunt părți din aceeași inimă!

Pentru noi, românii din afara României nu sunt o „Românie secundară”, ci parte a aceleiași inimi românești! Așa cum am dovedit deja, protejăm și promovăm interesele comunităților istorice românești și ale românilor din diaspora. Totodată, stimulăm relațiile diplomatice, economice și comerciale cu alte state și prin intermediul românilor din străinătate, ca unul dintre mijloacele de mare preț ale întăririi cooperării dintre state.

Vom stimula relațiile diplomatice, economice și comerciale cu alte state, inclusiv prin intermediul românilor de dincolo de frontiere, ca mijloc de consolidare a cooperării internaționale. O relație apropiată a României cu românii din diaspora înseamnă și o consolidare a relațiilor externe prin intermediul lor.

Vom înființa o Agenție Națională pentru Românii de Pretutindeni și o vom bugeta corespunzător cu cerințele comunităților istorice românești și a numeroasei diaspore din străinătate. De asemenea, vom înființa Direcția Generală pentru Românii din Afara Granițelor, din cadrul Institutului Cultural Român, făcând din problematica românilor de pretutindeni o prioritate a politicii externe. Românii din comunitățile istorice sunt cei care n-au încăput în frontierele, din motive care țin deja de istorie. Ei sunt cei care înconjoară efectiv România, dar care se întind de dincolo de Bug și până dincolo de Tisa, din Munții Pindului și până în Carpații Păduroși, ori coastele Mării Adriatice. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, ei sunt supuși unor procese de asimilare forțată și vexațiuni, fiind evident persecutați din cauza apartenenței lor naționale. Ca stat patern al lor, România are obligația morală, constituțională și legală să-i sprijine cultural, spiritual și identitar, cu tot ce înseamnă acest lucru, infrastructură, școală, mass-media, Biserică, infrastructură culturală, dezvoltare economică.

Vom simplifica procedurile pentru dobândirea cetățeniei române, pentru românii din comunitățile istorice și pentru persoanele aparținând filonului cultural românesc. Acest lucru se întâmplă astăzi anevoios, din cauza birocrației, dar se poate debloca prin efectul legii. Vom transforma, prin modificarea legii, actuala procedură de redobândire sau dobândire a cetățeniei române, dintr-un proces întins pe luni sau ani, într-o formalitate administrativă realizabilă la nivelul consulatelor, în termene de zile – și nu de ani.

România trebuie să înceteze a mai fi un exportator masiv de brațe de muncă ieftine!

AUR consideră că emigrația română istorică, diaspora economică românească tot mai numeroasă, precum și românii deportați și urmașii acestora, provenind din Țară sau din alte state, au dreptul legitim de a păstra legături vii cu Țara, precum și dreptul de a se repatria.  Expatrierea românilor pe motive politice, economice sau de altă natură sunt fenomene pe care suntem deciși să le combatem prin politici pozitive și pro-active, inclusiv economice, bazate pe necesitatea practică de solidaritate națională, în beneficiul acestor români.

România trebuie să înceteze a mai fi un exportator masiv de brațe de muncă ieftine! În acest scop vom promova politici care să asigure crearea în Țară a unui număr suficient de locuri de muncă bine plătite, de natură să le permită românilor un nivel de trai decent, după cum vom oferi și facilități economice care să încurajeze românii din diaspora să revină acasă.

Vom înființa o Autoritate a Repatrierii și Absorbției, pentru a facilita revenirea în România a românilor din emigrație, din diaspora economică și din deportare. Împreună cu Biserica, Guvernul va înființa o rețea de școli românești, pentru copiii românilor din diaspora. Acest lucru constituie pentru noi o prioritate strategică, întrucât păstrarea limbii române de către copii reprezintă un factor în măsură să faciliteze în orice moment revenirea și reintegrarea lor în patrie. Vom oferi facilități economice și fiscale familiilor care se reîntorc în Țară, precum și familiilor cu copii, care revin sau trăiesc în România, pentru a încuraja natalitatea.

Vom susține reprezentarea proporțională a cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate în Legislativul național, prin înființarea unui număr suficient de circumscripții electorale externe. Norma de reprezentare a cetățenilor în Parlamentul național trebuie să fie una și aceeași, atât în circumscripțiile electorale din interiorul granițelor, cât și în cele din afară.

CAPITOLUL II:

REDUCEREA TAXĂRII MUNCII ȘI A COMPANIILOR. OPTIMIZARE FISCALĂ, SIMPLIFICARE, PREDICTIBILITATE ȘI DEBIROCRATIZAREA STATULUI

Națiunea română este una, iar Partidul AUR va lucra, prin programul său de politică externă, pentru interesele ei!

 Reducerea drastică a taxării muncii / O creștere directă a venitului net real cu 84% / Românii vor câștiga mai mult, vor cheltui mai mult / Stimulăm consumul și productivitatea, reducem inegalitatea, sărăcia, dependența de asistența socială / Impact pozitiv asupra bugetului de stat / Scutirea de impozite a pensionarilor care aleg să continue munca / Reducerea controalelor asupra agenților economici la numai o dată pe an / Stimularea sectorului privat prin aplicarea unui singur impozit redus, pe cifra de afaceri, pentru întreprinderile mici și mijlocii / Reducerea evaziunii fiscale în cazul marilor companii și împiedicarea exportului profiturilor!

 Reducerea drastică a taxării muncii

România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în buzunarele statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta.

Partidul AUR și-a propus reducerea drastică a taxelor, a contribuțiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale și de sănătate, până la  un nivel maxim cumulat de 25% din salariul angajatului, pentru primii 5000 de lei din salariul brut. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5200  de lei, salariul mediu brut reprezentând aproximativ 8400 de lei, diferența reprezentând contribuții numai taxe și impozite. Salariul minim brut în România este de 3700 de lei, salariul net fiind de aproximativ 2360 de lei, diferența de 1340 de lei reprezentând tot taxe și impozite. România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care aproximativ 1,3  milioane sunt cetățeni angajați în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milioane de români primesc salariul minim.

S-a constatat, au făcut-o pe buzunarul lor toate aceste milioane de români, că taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină la rândul lor mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici, pentru a scoate banii sub formă de dividende. Există de multe ori o „casierie” fictivă, pe care nu o pot, în mod real niciodată închide, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a Partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine.

Creștere directă a venitului net real cu 84%

Propunerea din programul de guvernare al AUR nu afectează în mod negativ participația, în valoare absolută, la bugetul de stat – deoarece își propune să crească etapizat valoarea salariului minim, de la 3.300 de lei până la 5.000 de lei (pe durata a 3 ani), păstrând neschimbată valoarea absolută a contribuțiilor, pentru primii 5.000 de lei, din orice salariu (deci nu se aplică doar unei părți a salariaților, toți vor fi beneficiarii acestei măsuri). În condițiile în care taxele și impozitele actuale cumulează pe salariul minim valoarea de 1.230 de lei, asta înseamnă că din 5.000 de lei salariu minim la angajați, aceștia vor rămâne cu 3.770 de lei, adică cu 1.700 de lei mai mult decât astăzi. Se va realiza astfel, în mod direct, o creștere a venitului minim net real de aproximativ 84%.

Impactul acestor măsuri nu va fi negativ asupra bugetului de stat, dar va exista în schimb un impact pozitiv imediat, în sensul că prin cheltuirea acestor venituri suplimentare, cel puțin 19% va reprezenta cota de TVA plătită suplimentar la bugetul de stat, la achizițiile de bunuri și servicii. Deci, bugetul statului nu va fi afectat.

Deși acest aport nu este semnificativ, creșterea veniturilor salariale pentru 1,5 milioane de români va face diferența –  puterea reală de cumpărare va urma să crească și să reducă nivelul sărăciei, stimulând în același timp consumul și implicit veniturile statului din TVA.

Creșterea salariului minim brut, fără creșterea simultană a nivelului de taxe și impozite pentru salariu va avea mai multe avantaje pentru economia națională:

Stimulează consumul: când salariații primesc mai mulți bani în mână, aceștia au tendința de a cheltui mai mult. Acest lucru poate stimula cererea pentru bunuri și servicii, măsură de care pot beneficia producătorii și furnizorii acestor bunuri.

Reduce inegalitatea: creșterea salariului minim brut poate contribui la reducerea inegalității veniturilor, deoarece și cei cu salarii mici vor avea acces la venituri mai mari și mărfuri mai multe, de calitate superioară. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra bunăstării sociale și poate reduce tensiunile sociale.

Reduce sărăcia: creșterea salariului minim poate ajuta la reducerea nivelului de sărăcie, ceea ce poate duce la o mai mare stabilitate socială și la mai puține costuri sociale asociate sărăciei, cum ar fi asistența socială și serviciile medicale gratuite.

Stimulează productivitatea: Un salariu mai mare poate motiva angajații să fie mai productivi și să rămână în locul de muncă, ceea ce poate reduce costurile asociate fluctuației de personal și pregătirii angajaților noi.

Reduce dependența de asistența socială: atunci când salariul minim este prea scăzut, angajații cu venituri mici pot avea nevoie de asistență socială, pentru a supraviețui. Prin creșterea salariului minim, se poate reduce această dependență de asistența socială și se pot economisi fonduri guvernamentale.

Cu toate acestea, este important de menționat că suntem conștienți de faptul că prin creșterea salariului minim brut, fără creșterea taxelor și impozitelor pentru salariu, se poate pune presiune suplimentară asupra angajatorilor, în special asupra celor cu un număr mare de angajați cu salariul minim. Prin urmare, este important să se găsească un echilibru, pentru a se asigura că creșterea salariului minim este sustenabilă și nu deteriorează capacitatea angajatorilor de a-și menține afacerile și de a crea noi locuri de muncă.

Impact pozitiv asupra bugetului de stat

Creșterea salariului minim brut fără a modifica contribuțiile fiscale directe pentru angajați va avea un impact în mai multe moduri:

Creșterea disponibilităților pentru asistență socială: dacă salariile angajaților cu venituri mici cresc semnificativ, potențialul eligibilității pentru programe de asistență socială, cum ar fi ajutorul social sau programul de asigurare medicală pentru cei cu venituri mici, va scădea. Cu alte cuvinte, guvernul va putea să plătească mai puțin în asistența socială pentru acei angajați, deoarece aceștia câștigă mai mulți bani.

Creșterea veniturilor fiscale: cu salariile mai mari, angajații vor plăti mai multe impozite indirecte, cum ar fi TVA și accize, deoarece vor cheltui mai mult în urma creșterii puterii lor de cumpărare. Acest fapt va produce o creștere a veniturilor fiscale pentru guvern.

Asupra angajatorilor: în funcție de modul în care sunt structurate impozitele pentru angajatori, creșterea salariului minim brut ar putea afecta contribuțiile lor la fondurile de asigurare socială sau la alte taxe aferente forței de muncă. Dacă angajatorii se confruntă cu costuri mai mari pentru angajarea personalului la salariul minim va avea un impact asupra veniturilor lor și implicit asupra impozitelor plătite.

Presiune pe buget: Creșterea salariului minim fără modificarea contribuțiilor fiscale poate pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat, în special dacă guvernul trebuie să acopere costuri mai mari pentru salariile angajaților din sectorul public, care sunt plătiți la nivelul salariului minim.

În general, impactul asupra bugetului de stat depinde de complexitatea sistemului fiscal și de modul în care este structurat. O creștere a salariului minim fără creșterea taxelor și impozitelor pentru angajați poate duce la o schimbare în distribuția veniturilor și poate afecta diferitele componente ale bugetului, dar nu există o singură reacție universală și tipică, deoarece acest fapt poate varia de la o țară la alta. Este important ca guvernul să analizeze cu atenție efectele fiscale și bugetare ale unei astfel de decizii și să ia măsuri corespunzătoare pentru a asigura o gestionare fiscală adecvată.

De subliniat faptul că principalii beneficiari ai acestei creșteri sunt salariații cu venituri mici, cei care consumă cea mai mare parte din salariu pe nevoile de bază, de multe ori asigurate preponderent din producția internă și nu pe produse de lux sau mai scumpe, care provin de cele mai multe ori din import. În acest sens creșterea venitului real va avea un efect important de stimulare a economiei naționale, a producției de bunuri și servicii.

Scutirea de impozite a pensionarilor care aleg să continue munca

Persoanele care aleg voluntar să își continue activitatea profesională în mediul privat după atingerea vârstei de pensionare vor fi scutite de contribuții și de impozitul pe veniturile din salarii. Măsura va încuraja companiile să angajeze persoane vârstnice, în locurile de muncă și pozițiile potrivite seniorilor.

Vârsta de pensionare în România este de puțin peste 62 de ani la femei și de 65 de ani la bărbați. Durata medie de viață la români este de 78 de ani la femei și de aproape 72  de ani la bărbați. În România sunt aproximativ 5 milioane de pensionari.

România se confruntă astăzi cu un deficit semnificativ de forță de muncă. Se poate evalua acest deficit la aproximativ 300.000 de persoane. Pentru a se acoperi acest deficit, în general se apelează la muncitori străini – însă acest lucru implică și costuri, cum ar fi creșterea deficitului comercial prin salariile plătite și trimise de muncitori în țara de origine.

Acest deficit se poate acoperi parțial prin menținerea voluntară în câmpul muncii a aproximativ 200.000 de persoane care au ajuns la vârsta pensionării. Aceștia ar urma să ia atât pensia, cât și un salariu care să nu mai fie deloc impozitat, din moment ce și-au plătit deja cotizația pentru pensie.

Sigur că pensionarii nu pot face decât munci care să fie potrivite pentru vârsta lor, deci nu munci fizice brute, pot lucra uneori cu program redus, în măsura posibilităților. Exemplu: profesori, casieri, agenți de pază, instructori, în domeniul financiar-contabil, administrativ ș.a.m.d.

Lipsa oricăror forme de taxe ar stimula angajatorii ca pentru aceste ocupații să opteze pentru persoane mai în vârstă. Acest  lucru ar lăsa loc în economie pentru ca angajații mai tineri să se ocupe cu celelalte meserii și în acest fel ar scădea nevoia de forță de muncă străină, dar ar duce și la o creștere a veniturilor celor mai în vârstă.

Luând în considerare cele de mai sus, precum și faptul că 200.000 de muncitori străini ar trimite acasă cel puțin 1.000 de lei pe lună, rezultă că deficitul comercial ar scădea cu 2,4 miliarde de lei anual, bani ce ar fi trebuit să fie luați din împrumuturi, fonduri europene sau sumele trimise acasă de românii plecați la muncă dincolo de granițe.

Chiar și plătiți cu salariul minim, creșterea de venit este una importantă pentru pensionari, chiar dacă ea este pe termen scurt, de aproximativ 5 ani (atât se poate estima în medie că ar mai putea lucra). Numai prin colectarea de TVA suplimentar la acest venit ar însemna un aport la bugetul de stat de 1,5 miliarde de lei în fiecare an, dar se estimează pe baza indicatorilor actuali că PIB-ul ar putea crește cu aproape 16 miliarde de lei.

Permiterea agenților economici de a angaja pensionari fără a plăti taxe sau impozite suplimentare peste salariu va avea mai multe efecte pozitive:

• Creșterea șanselor de angajare pentru pensionari
• Transfer de cunoștințe și experiență, mentorat și dezvoltare profesională.
• Stimularea economiei.
• Reducerea presiunii asupra sistemului de pensii.
• Bunăstare și sănătate mentală, reducerea sentimentului de izolare socială, menținerea sănătății fizice și psihice prin activitate utilă și remunerată.
• Reducerea controalelor asupra agenților economici, la numai o dată pe an

În prezent, statul aplică prezumția de vinovăție asupra agenților economici, care sunt tratați ca presupuși infractori. Partidul AUR va dispune ca instituțiile statului să nu poată controla mai mult de o dată pe an același agent economic, în lipsa constatării unor nereguli, pentru a permite mediului de afaceri să se concentreze pe activitatea economică. Scopul măsurii este acela de a se scădea presiunea controalelor asupra mediului de afaceri și a proteja antreprenorii la eventuale presiuni birocratice, care au inclusiv drept scop colectarea de sume necuvenite, de către cei care efectuează controalele.

Această măsură nu vizează acele controale ce au la bază eventuale nereguli constatate.

Avantajele unei astfel de măsuri sunt următoarele:

Reducerea sarcinii administrative: limitarea controalelor frecvente poate reduce sarcina administrativă și birocratică a agenților economici, permițându-le să-și concentreze mai mult timpul și resursele asupra activității lor principale. Aceasta va duce la o creștere a eficienței operaționale.

Creșterea predictibilității: o programare regulată a controlului poate oferi agenților economici o mai mare predictibilitate în ceea ce privește interacțiunile cu autoritățile. Aceasta va facilita planificarea și managementul afacerii.

Reducerea stresului și a incertitudinii: controlul frecvent poate genera stres și incertitudine pentru agenții economici, în special dacă aceștia se simt supravegheați constant. Limitarea controalelor poate contribui la o mai mare liniște mentală și la reducerea tensiunii pentru aceștia.

Climat de afaceri mai prietenos: o  lege care protejează agenții economici de controale inutile și excesive poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la creșterea încrederii investitorilor în economie și agențiile statului.

Creșterea productivității: reducerea timpului și resurselor alocate pe parcursul controalelor va duce la o creștere a productivității în sectorul privat, deoarece aceste resurse pot fi folosite pentru a dezvolta și îmbunătăți produse și servicii.

Stimularea sectorului privat prin aplicarea unui singur impozit redus, pe cifra de afaceri, pentru întreprinderile mici și mijlocii

Pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro, vom stabili un impozit pe cifra de afaceri de 2%. Pentru companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro, se va aplica un impozit pe profit de 16%.

În România sunt aproximativ 1 milion de societăți comerciale, din care aproximativ 20.000 de firme au o cifră de afaceri între 5.000.000 de lei și 25.000.000 de lei. Sunt în total 766.000 de firme, cu o cifră de afaceri mai mică de 25.000.000 de lei. Cu o cifră de afaceri mai mare de 25.000.000 sunt aproximativ 10.000 de firme. Aceste firme mari asigură aproximativ jumătate din PIB-ul României, cealaltă jumătate fiind asigurată de firmele cu mai puțin de 25.000.000 de lei cifră de afaceri. Prin măsura aplicată, vom stimula micul capital autohton și dezvoltarea unei puternice pături mijlocii în România, cunoscându-se că aceasta asigură baza dezvoltării oricărei democrații reale și consolidate și a economiei de piață.

Se poate estima că firmele din categoria celor care fac obiectul modificării pe care o vom adopta asigură cel puțin o jumătate din bugetul de stat.

Impozitul pe venit, profit și câștigurile de capital reprezintă aproximativ peste 14%% din total veniturile care sunt adunate la bugetul de stat (92,5 miliarde de lei estimat pentru 2024), din acestea aproximativ 36 miliarde reprezentând impozitul pe profit.

Profitul mediu în România este de 10% , acesta fiind impozitat cu 16%. Soluția propusă de către Partidul AUR este ca pentru majoritatea firmelor (cele mici și mijlocii) acest profit să fie înlocuit cu 2% din cifra de afaceri, impozit care ar simplifica activitatea acestor firme, care sunt majoritare.

Această valoare ar fi în corelare cu impozitul pe profitul mediu plătit în România: 0,16 x 0,10 x cifra de afaceri = 0,016 x cifra de afaceri. Rezultă că prin aplicarea acestei forme de impozitare ar ajunge la stat practic mai mult decât suma colectată la momentul de față, prin reducerea posibilității de evaziune și o mai bună colectare.

Impozitul pe cifra de afaceri este o formă de impozitare care se aplică veniturilor totale ale unei companii, indiferent de profitul acesteia. Există avantaje și dezavantaje pentru firmele mai mici, în funcție de contextul specific și de regulile fiscale dintr-o țară, dar iată câteva avantaje potențiale ale impozitului pe cifra de afaceri, pentru aceste companii:

Simplificare fiscală: Impozitul pe cifra de afaceri poate fi mai simplu de calculat și de raportat decât impozitul pe profit, deoarece se bazează pe veniturile totale ale companiei, fără a lua în considerare cheltuielile. Acest lucru poate reduce complexitatea fiscală pentru firmele mai mici, mai ales dacă au resurse financiare și umane limitate, pentru calcularea și gestionarea impozitelor.

Stimularea creșterii și dezvoltării: Impozitul pe cifra de afaceri nu penalizează companiile care investesc în dezvoltare și extindere, deoarece nu se bazează pe profiturile obținute. Aceasta poate stimula creșterea și dezvoltarea companiilor mai mici, deoarece acestea pot reinvesti veniturile pentru a-și crește cifra de afaceri.

Protecția împotriva pierderilor: În cazul impozitului pe profit, companiile pot fi obligate să plătească impozit, chiar dacă înregistrează pierderi într-un an fiscal. Cu impozitul pe cifra de afaceri, nu există acest tip de presiune fiscală în cazul pierderilor, deoarece se aplică veniturilor totale.

Evitarea evaziunii fiscale: Deoarece impozitul se aplică veniturilor totale, aceasta poate descuraja practicile de evaziune fiscală, care vizează reducerea artificială a profitului. Companiile trebuie să plătească impozit în funcție de cifra de afaceri declarată, ceea ce poate face evaziunea mai dificilă.

Această măsură urmează să se aplice opțional, în sensul în care firmele pot opta, la cerere, pentru aplicarea impozitului pe profit.

Reducerea evaziunii fiscale în cazul marilor companii și împiedicarea exportului pe profit

În cazul societăților comerciale cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, acestea vor plăti anual un impozit pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri.

În România există aproximativ  2000 de firme cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, acestea având o cifră de afaceri total cumulată de peste 250 de miliarde de euro.

Aproximativ un sfert din aceste firme declară un profit mai mic de  1 milion de euro, adică mai puțin de 2% din cifra de afaceri, cealaltă jumătate își declară în mod corect profitul în România (raportându-ne la o rată medie de profit de 10%).

În realitate aceste firme realizează „optimizare” fiscală, prin faptul că exportă profiturile sub diferite forme – cum ar fi servicii supraevaluate sau facturarea produselor de import, evitând să plătească în România impozitele pe profit.

Tocmai de aceea prin programul de guvernare, AUR își propune ca impozitul plătit să nu fie mai mic de 1% din cifra de afaceri. Acest lucru ar însemna un aport suplimentar la bugetul de stat de aproximativ 750.000.000 de euro, în fiecare an.

Sumele reinvestite în active se vor scădea din valoarea la care se aplică acest procent.

Un alt efect pozitiv îl reprezintă faptul că firmele nu vor mai fi tentate să își exporte profiturile, ci să le declare în România și să mențină aceste sume în Țară, pentru a le reinvesti.

Rămâneți prin preajmă, revin curând cu următoarele capitole!