România este singurul stat rămas acționar pe ruina de la Krivoi Rog

ÎNTREBARE

Către: Domnul Bogdan-Gruia Ivan, Ministru, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Obiectul întrebării: România este singurul stat rămas acționar pe ruina de la Krivoi Rog

Domnule ministru,

Implicarea României în construcția combinatului ucrainean de la Krivoi Rog datează de pe vremea Uniunii Sovietice,  partea noastră de investiții ridicându-se la peste 800 de milioane de dolari, sumă pierdută pentru că lucrările de construcție au fost sistate după dezmembrarea URSS.

Din lipsa unei viziuni politice concrete, țara noastră nu a reușit să vândă participația de 27% de la combinatul de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier Krivoi Rog din Ucraina. Cu toate acestea,  autoritățile de la Kiev au reușit să găsească un cumpărător pentru cele 56% din acțiunile pe care le deține chiar cu două luni înainte de începerea războiului, iar,  cum în prezent, activele industriale și civile din Ucraina sunt distruse, sistematic, de către armata rusă, ruina de la Krivoi Rog, probabil, nu mai valoarează nimic.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Cât a costat, exact, pentru statul român participarea la construirea gigantului de la Krivoi Rog și cât a fost recuperat din această investiție?
2. Ce intenționează, statul român, prin Ministerul pe care îl conduceți, să întreprindă în vederea recuperării investiției pentru construirea combinatului de la Krivoi Rog?
3. Ce ce va întâmpla cu participația de 27% pe care o deține statul român?

Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri,

          George-Nicolae SIMION,

deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Răspuns:

Domnului deputat George-Nicolae SIMION,
Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului
cu nr. 1432/2025, având ca obiect „România este singurul stat rămas acționar pe ruina
de la Krivoi Rog-Nr.653A-2025”, vă comunicăm următoarele:
Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog
(CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată
în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
România a aderat la acest proiect în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice
din 29 decembrie 1986, alături de Republica Democrată Germania, Republica Socialistă
Cehoslovacia şi Republica Populară Bulgaria.
Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea
administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această
colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986
(Convenţia) şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994
(Protocolul), volumul total al cotei de participare a României, reprezenta cca. 27% din
valoarea întregului proiect.
Până la data sistării lucrărilor (anul 1999) România a investit cca. 82% din valoarea cotei
sale de participare, la această valoare adăugându-se dobânzile calculate de Banca
Comercială Română.
Potrivit Convenției și Protocolului, în contul compensării cheltuielilor părții române urma
să se livreze o cantitate corespunzătoare de pelete de fier (cca. 30 mil. tone), în decurs de
10 ani. Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei, urma să se efectueze
de către Societatea Comercială „SIDEX” S.A. Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către
partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.

După încetarea războiului și stabilizarea situației politico-economice din Ucraina, Ministerul
Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului are în vedere continuarea
negocierilor cu partea ucraineană.
În vederea valorificării de către statul român a sumelor învestite pentru construirea
Combinatului de la Krivoi Rog, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi
Turismului va propune constituirea, prin Memorandum, a unui Comitet interministerial cu
participarea instituțiilor implicate (MEDAT, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Finanţelor, Ministerul Justiţiei, BCR ş.a.m.d) cu scopul de a identifica cele mai bune solutii
de compensare a datoriei Ucrainei făţă de România.
Vă asigurăm, domnule deputat, de întreaga noastră disponibilitate de a vă furniza şi alte
informaţii din sfera de competenţă a instituției noastre în cazul în care acestea vă sunt
necesare.
Cu deosebită consideraţie,
MINISTRU
Bogdan-Gruia IVAN