Solicit clarificări legislative ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administrației în ceea ce privește utilizarea centralelor individuale pe gaz în clădirile noi!

Domnule ministru,

România se află în fața unei perioade de tranziție semnificative în
ceea ce privește sistemele de încălzire din clădirile rezidențiale, ca urmare
a adoptării Directivei (UE) 2024/12751 directivă ce prevede că, începând cu
anumite termene, statele membre nu mai pot acorda subvenții publice pentru instalarea cazanelor autonome pe combustibili fosili, inclusiv
centralele individuale pe gaz.
În ciuda acestei decizii la nivel european, Ministerul Dezvoltării a
comunicat că centralele pe gaz vor putea fi utilizate cel puțin până la 1
ianuarie 2030 în clădirile noi, iar până la intrarea în vigoare a articolului 7
alineatul (1) litera b) din Directiva 2024/1275, nu există un temei legal
care să restricționeze montarea sau folosirea centralelor individuale pe gaz
în locuințele rezidențiale recent construite.
Totuși, domnule ministru, consider că această situație creează, însă,
incertitudine și confuzie pentru proprietarii de locuințe, dezvoltatorii
imobiliari și investitorii, care trebuie să ia decizii majore privind sistemele
de încălzire pe termen lung, întrucât lipsa unei comunicări clare și a unui
calendar precis de transpunere a directivei poate genera riscuri economice
și sociale, inclusiv blocaje în construcții, costuri suplimentare pentru
cetățeni și investiții greșite în sisteme care vor fi ulterior restricționate din
punct de vedere financiar.
În acest context, domnule ministru, solicit clarificări pentru
următoarele întrebări:
1. Care este calendarul exact de transpunere a Directivei (UE)
2024/1275 în legislația națională și modul în care va fi aplicată
restricția privind subvențiile pentru centralele pe combustibili fosili?
2. Ce măsuri de informare și protecție vor fi luate pentru cetățeni și
dezvoltatori, astfel încât aceștia să nu fie surprinși de modificările
legislative și să poată planifica investițiile în sisteme de încălzire
alternative?

3. Există planuri sau stimulente financiare pentru înlocuirea centralelor
individuale pe gaz cu soluții de încălzire eficiente energetic și cu
emisii scăzute în clădirile noi sau în renovările majore?
4. Cum intenționează Guvernul să asigure coerența dintre legislația
națională și Directiva UE, astfel încât să nu apară blocaje sau litigii
pentru proprietarii de locuințe sau dezvoltatorii imobiliari?
5. Ce măsuri vor fi luate pentru a proteja drepturile și interesele
cetățenilor, astfel încât aceștia să nu suporte costuri suplimentare ca
urmare a deciziilor legislative la nivel european?

RĂSPUNS:

Către: DOMNUL DEPUTAT GEORGE-NICOLAE SIMION
PARLAMENTUL ROMANIEI – CAMERA DEPUTATILOR

Stimate domnule deputat,
Ca urmare a întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.
3775A/2026, având ca obiect„Utilizarea centralelor individuale pe gaz în clădirile
noi- clarificări legislative şi impact asupra cetățenilor”, vă facem cunoscute următoarele:
1. Termenul de transpunere în legislaţia națională a prevederilor Directivei EPBD
2024/1275, mentionat la art. 35, este:
29 mai 2026 pentru intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor
administrative necesare pentru a se conforma articolelor 1, 2 şi 3, 5-29 şi 32 şi anexelor
1, II şi Ill şi V-X, şi
– 1 ianuarie 2025 pentru intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor
administrative necesare pentru a se conforma articolului 17 alineatul (15).
Precizăm că la acest moment, la nivelul MDLPA se derulează actívităţi de elaborare a
actului normativ prin care se va realiza transpunerea în legislaţia naţională a
prevederilor articolelor 1, 2 şi 3, 5-29 si 32 sí anexelor 1, II si III si V-X din directivă, cu
sprijinul grupului de lucru interinstituţional cu rol de suport tehnic, constituit prin
Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administraţiei nr. 3878/14.10.2024.
Articolul 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1275 a fost transpus în legislația națională
prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din
Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 aprilie 2024
privind performanta energetică a clădirilor si pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performantel
energetice a blocurilor de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
1, nr. 787 din 22 august 2025. În cazul prevederilor art. 17 alin. (15) din Directiva (UE)
2024/1275, acestea nu vizează centralele individuale de apartament alimentate cu gaz,
ci se referă la cazanele autonome pe bază de combustibili fosili, urmărindu-se astfel o
reducere treptată a utilizării combustibililor fosili pentru domeniul de încălzire si răcire
a clădirilor. Fiind vorba de domeniul de încălzire şi răcire a clădirilor, vizate sunt
cazanele din sistemele centralizate de încălzire şi răcire, precum centralele de
scară/de bloc, cazanele din punctele termice, SACET-uri, sistemele de termaficare etc.
2. Raportat la cerintele privind clădirile noi, Directiva prevede la articolul 7 alineatul
(1) că statele membre se asigură că începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi
deţinute de organismele publice, şi începând cu 1 ianuarie 2030 pentru toate clădirile
noi, acestea sunt proiectate pentru a fi clădiri cu emisii zero (ZEB), fapt ce presupune
ca tot ce se autorizează după aceste date să se facă respectând aceste cerinte.
În cazul clădírilor rezidenţiale noi la care se face referire în prezenta întrebare,
termenul de la care intră în vigoare obligativitatea proiectării acestora în conformitate
cu cerinţele pentru clădiri cu emisii zero, anume 1 ianuarie 2030, permite o planificare
a investițiilor fără a se considera că dezvoltatorii vor fi surprinsi de noile prevederi
legislative.
3. În cazul clădirilor existente, Directiva (UE) 2024/1275 menţionează la articolul 13-
Sistemele tehnice ale clădirilor posibilitatea statelor membre de a furniza noi
stimulente şi fonduri pentru a încuraja trecerea de la sistemele de încălzire şi răcire
pe bază de combustibili fosili, la sistemele de încălzire si răcire bazate pe combustibili
nefosili. Se menţionează, de asemenea, necesitatea ca statele membre să depună
eforturi pentru a înlocui cazanele autonome pe bază de combustibili fosili din clădirile
existente, în concordanţă cu planurile naționale de eliminare treptată a cazanelor pe
bază de combustibili fosili.
Aşa cum se menționează și mai sus, renovarea energetică a clădirilor existente şi
transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050, directie
asumată prin politicile dezvoltate la nivel comunitar, implicit de România în calitate
de stat membru al Uniunii Europene.
Articolul 17 din directivă menţionează obligația statelor membre dea oferi finantare
adecvată, măsuri de sprijin şi alte instrumente capabile să elimine barierele de pe piaţă
pentru a genera investițiile necesare identificate în planul lor naţional de renovare a
clădirilor în vederea transformării parcului lor imobiliar în clădiri cu emisii zero până
în 2050.
4. şi 5. Conform articolului 3 din Directiva (UE) 2024/1275, fiecare stat membru
stabileşte un plan naţional de renovare a clădirilor pentru a asigura renovarea parcului
national de clădiri rezidentiale si nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, într-un
parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonizat până în 2050,
având drept obiectiv transformarea clădirilor existente în clădíri cu emisii zero, care
va include printre altele:
– o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național pentru diferite tipuri de clādiri,
o imagine de ansamblu a obstacolelor şi disfuncţionalităților pieței, precum şi o imagine
de ansamblu a capacităților din sectoarele construcțiilor, eficienţei energetice
energiei din surse regenerabile și a ponderii gospodăriilor vulnerabile;
si
o foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel naţional şi indicatori de progres
măsurabili, pentru a asigura un parc imobiliar național cu un nivel ridicat de eficienţă
energetică și decarbonizat şi transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero
până în 2050;
-o prezentare generală a politicilor şi măsurilor puse in aplicare şi planificate, care
sprijină punerea în aplicare a foii de parcurs;
– o descriere a nevoilor de investiții pentru punerea în aplicare a planului național de
renovare a clădírilor, a surselor şi a măsurilor de finanțare, precum și a resurselor
administrative pentru renovarea clădirilor;
– pragurile pentru emisiile operaţionale de gaze cu efect de seră şi cererea anuală de
energie primară a unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero;
traiectoria națională pentru renovarea parcului imobiliar rezidenţial, inclusiv etapele
orientative pentru 2030 şi 2035.
La nivelut României, planul național de renovare a clädirilor va fi elaborat cu
consultarea largă a tuturor factorilor implicați, şi va fi aprobat prin hotărâre a
Guvernutui.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației îşi exprimă, şi pe această
cale, totala deschidere faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentutui
României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.
Cu stimā,
P. MINISTRUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRATIEI
SUBSECRETAR DE STAT
AUREL-DRAGOŞ DRĂGHESCU