Participarea mea la Romanian Business Leaders Summit: despre viitorul României, importanța colaborării între mediul de afaceri și administrație și despre necesitatea unui parteneriat puternic cu SUA

Am participat astăzi la un eveniment important, Romanian Business Leaders Summit, ajuns la cea de-a 13-a ediție, unde am discutat despre viitorul României, despre importanța colaborării între mediul de afaceri și administrație, dar și despre necesitatea unui parteneriat puternic cu Statele Unite.

În cadrul acestui eveniment, am fost întrebat despre protejarea proprietății private, despre criza economică și despre dialogul dintre stat și mediul privat, am vorbit despre cum cred în inițiativa privată și cum, printr-o guvernare corectă, putem depăși crizele economice.

Am subliniat importanța protejării proprietății private și despre cum trebuie să oferim stabilitate și predictibilitate antreprenorilor. Am fost întrebat despre intervenția statului în mediul economic și am răspuns că este esențial ca statul să nu se implice excesiv în afaceri, iar autoritățile să sprijine inițiativele private fără a pune piedici.

De asemenea, am subliniat că este vital ca România să atragă mai multe investiții străine și să sprijine antreprenoriatul românesc.

Vă las, în cele ce urmează, dialogul pe care l-am avut la Romanian Business Leaders.

Vă felicit pentru activitatea asiduă pe care ați depus-o cu diferitele proiecte, fie că vorbim de Antreprenorești, fie că vorbim de RePatriot, sunt activități importante.

Pentru unii dintre dumneavoastră am fost surpriza acestor alegeri, la fel cum am fost surpriza alegerilor din 2020. Poate publicul care ne susține, ne votează, ne-a adus la obținerea unui scor record pentru viața politică din România nu este același cu publicul de aici, din sală, și care stă la baza Romanian Business Leaders, dar trebuie să găsim întotdeauna numitorul comun și cred că numitorul comun este exact ținta proiectelor voastre, respectiv românii din diaspora și acțiunile lăudabile pe care le-ați avut în mediul rural din România.

După cum bine știți, în foarte multe localități, în multe sate din România, am câștigat primul loc, peste 50%, un scor de 60% în diaspora, așa că e cazul întotdeauna să găsim un numitor comun. De aceea am ales într-o campanie foarte dificilă cu foarte multe atacuri, foarte multe dezinformări, să fiu în fața voastră astăzi și, dacă acceptați și nu este considerat patetic, să mă înclin în fața voastră, în fața tagmei antreprenorilor, care de multe ori nu este apreciată, nu vă zice nimeni mulțumesc, pentru că plătiți taxe onest în România, pentru că dați salarii și pentru că vă chinuiți să rămâneți în țara noastră. Așa că repet, să nu fie considerat patetic.

Întrebare: Prima întrebare este despre protejarea proprietății private față de intervenția statului, știind faptul că în anturajul dumneavoastră sunt oameni care promovează foarte agresiv idei de gen 51% proprietatea statului în orice companie.

Răspuns: Nu cred că am genul acesta de oameni în anturajul meu. Așa cum v-am spus, în ultima săptămână s-au propagat multe dezinformări. Știți că eu sunt vinovatul principal pentru deprecierea leului, pentru scăderile de pe bursă, nu cei care au dus deficitul bugetar oficial la 9,3%. O să vă spunem când ajungem să avem pârghiile de putere care este realitatea. Tare mă tem că realitatea este mai dramatică decât ceea ce vedem și voi știți foarte bine cum stau lucrurile.

În tot ceea ce ține de resurse naturale, de bogățiile solului și subsolului și de companiile strategice, eu cred că da, este o idee bună ca statul să dețină un pachet de control. Vedem care era dimensiunea OMV-ului înainte de privatizarea Petromului și vedem unde este astăzi OMV, o companie în care statul austriac deține multiple interese și de-ar fi numai statul austriac, dar sunt și alte state și alte interese acolo. Asta nu înseamnă că nu ne dorim să cooperăm și cu OMV-ul și cu restul companiilor care au adus bunăstare în România.

Suntem un partid care are patru piloni. Unii dintre acești piloni nu sunt neapărat agreați într-un mediu foarte puternic urbanizat, globalizat. Familie, națiune, credință și libertate. Despre libertate este vorba, libertatea economică, unul din motivele pentru care oamenii au ieșit în stradă în 1989, unul din modalitățile prin care România poate crește. Și dacă ar fi să vorbim despre cine s-a pus rău cu oamenii de afaceri și cine vrea să influențeze mediul privat din România, gândiți-vă foarte bine că nu noi am fost până acum la guvernare. Această guvernare care, sub diferite forme, ultimele au fost Ciolacul 1 și Ciolacul 2, care cred că au venit și ei în fața voastră și v-au spus despre stabilitate și predictibilitate, astea sunt cuvintele cheie, și au vorbit frumos și au făcut frumos în fața dumneavoastră. Controalele statului și birocrația nu că s-au diminuat, s-au mărit. Așa că eu cred foarte mult în inițiativa privată și în diminuarea statului și în puterea abuzivă a statului de a interveni peste mediul privat.

Știți foarte bine că încă sunt foarte multe companii sau patroni cu relații sau protejați de serviciile speciale… E un subiect delicat, dar revenim la el.

Întrebare: Ați pomenit de 9,3% care ne înspăimântă și pe noi. 9,3% măsurat din PIB. 9,3% măsurat din PIB știm bine că înseamnă peste un sfert din venituri. Peste un sfert din venituri înseamnă că noi ar trebui cumva să creștem veniturile cu un sfert sau să scădem cheltuielile cu un sfert ca să ajungem cumva la o formulă de echilibru în care să nu mai luăm de la gura copiilor noștri prin împrumuturi. Pentru echilibrarea bugetului, sigur că treaba asta nu se poate face neapărat peste noapte, dar pentru echilibrarea bugetului, ce susțineți mai degrabă? Reducerea cheltuielilor statului sau creșterea taxării?

Răspuns: Nu știu ce ați fost informați de la contracandidatul meu, care deodată nu mai este de acord cu eliminarea a ceea ce eu numesc, poate dur, paraziți din administrația locală și centrală.

Eu nu vreau să dau niciun funcționar public afară, în schimb avem mult prea mulți purtători de carnet de partid, care fac viața antreprenorilor și viața românilor mai grea. La începutul anilor 2000, în sectorul bugetar, aveam 800.000 de angajați, acum avem peste 1.300.000, Ciolacu nu a scăzut numărul, ci l-a crescut. Și atunci vreau să transmit un mesaj, nu doar antreprenorilor, profesorilor, despre care domnul Nicușor Dan a mințit că vreau să-i dau afară.

Avem nevoie de profesori și nu o să plece niciun profesor, dacă este competent, niciun cadru medical. Avem deficit de pompieri, de polițiști, de militari. De unde s-au adăugat în 25 de ani de progres tehnic și de digitalizare 500.000 de oameni în aparatul de stat? Nu în domeniile unde aveam nevoie ca să ne ușurăm noi viața, ba din contră, pentru voi, în momentul în care depuneți o hârtie la primărie, în loc să treacă prin mâna unui funcționar capabil și printr-un soft, trece prin cinci mâini și fiecare trage de autorizația aia și de hârtia aceea. De asta noi suntem pentru dereglementare și de aceea, și o să vă rog să mă lăsați să închei, noi avem singurul plan concret pe care îl înțelege toată lumea. Știți ce avem de făcut ca să evităm falimentul? Să scăpăm de paraziții din administrația locală și centrală. Nu am nicio obligație, am un partid mic, nu trebuie să-i angajez la stat.

Le-am zis că să vină mâncați dinainte, nu să aștepte un loc la stat. Și asta este soluția pe care toată lumea o înțelege. Eu cred că, referitor la aspectul acesta de creștere a taxelor, știți că asta urma să se întâmple din partea actualei majorități. Eu chiar mi-am făcut studiile pe bune la cele mai bune universități ale acestui stat și niciodată creșterea de taxe nu aduce nimic bun, ci doar recesiune.

Întrebare: Lucru cu care tind să fiu de acord, dar vreau să vă atrag atenția asupra dimensiunii problemei și anume faptul că în momentul ăsta 8,8% din PIB reprezintă cheltuielile totale ale statului cu angajații. Deci tot sub 1.300.000 înseamnă 8% din PIB.

Răspuns: Adăugați și pensiile speciale acolo.

Întrebare: Și PIB-ul este 9,3% deficit. Deci aici este problema, că și dacă dăm afară și nu mai avem niciun angajat la stat… Cum putem să facem fără creștere de taxe?

Răspuns: Simplu. Crescând baza de impozitare. Vedeți, le-au spus ei facilități fiscale în agricultură și în construcții, medii unde activează de regulă antreprenorii români sau pachetele majoritate de acțiuni sunt deținute de cetățeni români.

Au distrus efectiv și agricultura și sectorul construcțiilor. Vor reprezenta pentru noi priorități readucerea acelor facilități. Eu nu cred că vom colecta mai mult dacă mărim taxele, ci dacă mărim baza și numărul celor care chiar muncesc. Și sunt mulți care, dacă n-ar fi taxați la salariul minim cu 42%, ar fi dispuși să-și plătească taxele corect în România.

Întrebare: Credeți în investiții străine în România? Credeți că e loc de a atrage mai multe investiții străine? Dacă da, cum am putea face asta?

Răspuns: Ieri am organizat un forum economic România-Statele Unite cu mulți oameni de afaceri, unii dintre ei membri în Amcham, și am avut și săptămâna trecută cu Amcham-ul o întâlnire. Eu sunt total nemulțumit de felul în care s-a desfășurat până acum parteneriatul nostru strategic. S-a concentrat mai mult pe apărare, pe industrie militară, puțin oțel, puțin aluminiu și industria automotivelor. Și cred că putem face mult mai mult cu acest parteneriat.

Ca avantaje apartenența noastră după lungi încercări la spațiul Schengen, în admiterea noastră în spațiul Schengen, este o oportunitate pentru investitorii străini și cred că putem face mai mult pornind de la diplomația noastră, de la ambasadori, de la consuli, de la acei atașați economic și de la toate instituțiile statului care să fie, ca să zic așa, user-friendly, să fie business-friendly. În primul rând cu cei de aici, pentru că este un coșmar toată birocratia, toată lipsa de digitalizare a ANAF-ului și continuând cu oameni care să fie încurajați, cum face Estonia, de exemplu, unde poți să îți faci în trei click-uri un sediu virtual, oriunde și orice cetățenie a Uniunii Europene ai avea. Asta înseamnă, de fapt, atragerea de investiții, ajutându-i și integrându-i.

Întrebare: Și ce rol am avea, în viziunea dumneavoastră, în Uniunea Europeană?

Răspuns: Uniunea Europeană trebuie să se întoarcă la părinții fondatori și după aceea la Adenauer și de Gaulle și trebuie să redevină un spațiu economic comun, un spațiu de circulație a persoanelor și a mărfurilor.

România trebuie să joace un rol activ, nu să stea să aștepte indicații de la Comisie, ci să propună Comisiei. Nu suntem la nivelul acesta, din păcate am ajuns la cel mai jos nivel din 2016 în coace cu guvernele succesive Cioloș, Tudose, Grindeanu, Dăncilă, Orban, Cîțu, care apăra economia, Ciolacu.

Putem atrage mult mai multe funduri și e în interesul nostru să apărăm o Uniune Europeană unită cu toate cele 27 de țări componente, o Uniune Europeană care să se concentreze pe prosperitate și pe economie, nu pe schimbări climatice, nu pe operații de schimbarea sexului la copii, nu pe crearea unei armate europene. Avem NATO, e cea mai puternică alianță din lume, condusă de partenerul nostru strategic, Statele Unite este suficient.

Tocmai de aceea planul nostru este să ajungem la votul românilor, la democrație, la votul celorlalți cetățeni din Uniunea Europeană și să fim racordați cu administrația din Statele Unite.

Întrebare: Ce-și dorește business-ul în general este o formă de predictibilitate și domnia legii, ceea ce ne duce la următoarea întrebare și anume ce garanții oferă candidatura dumneavoastră pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției, pentru că afacerile noastre se poate să aibă un cadru de reglementare și de implementare a reglementărilor stabili și predictibili.

Răspuns: Spre deosebire de contracandidatul meu, domnul Coldea nu o să revină să se ocupe iar de protocoale cu justiția, justiția o să rămână independentă. Sunt un om care s-a luptat pentru democrație, pentru voința poporului, așa cum a fost exprimată în alegerile din decembrie.

Aceasta este forma mea de a garanta că voi respecta alegerile libere, Constituția și forma noastră de viață și alianțele din care facem parte, pentru care am muncit foarte mult și mă bucură faptul că suntem membri în Uniunea Europeană și în NATO. Ceea ce nu mă bucură este că nu am profitat la maxim de apartenența noastră la aceste alianțe și că nu am făcut ceea ce trebuie în ultimii 15 ani și ne-au împărțit unii artificial, prin știri false, în diferite tabere și ne-au pus să ne urâm unii pe alții.

Justiția trebuie să rămână independentă și statul de drept. De asta sunt aici, de asta candidez, pentru revenirea la ordinea constituțională. Nu putem să ne prefacem că scăpăm de un rău cu un alt rău, acceptând anularea ilegitimă, fără dovezi a unor alegeri.

Întrebare: Cu antreprenorii, cu mediul de afaceri, cu organizațiile reprezentative din economie, cum intenționați să dialogați dacă ajungeți președinte?

Răspuns: Eu sper să mă invitați în continuare la forum-urile voastre, vă doresc mulți ani înainte. La nivel de președinte al țării, la Cotroceni vom avea un consiliu antreprenorial consultativ cu care mă voi întâlni, dacă nu este posibil săptămânal, lunar. Singura noastră formă de a ieși din aceste crize suprapuse pe care le trăim, din păcate, și repet, nu este vina mea.

Știu că mulți de aici nu sunteți de acord cu mine, dar nu eu sunt vinovatul pentru unde a ajuns România în anul 2025. Și fără voi, tocmai de asta am ales să vin și să dialogăm, fără voi nu o să reușim să scoatem România din aceste crize. Lăsând crizele interne, felul în care am fost guvernați, anularea alegerilor, dar sunt crize geopolitice, sunt crize internaționale, avem un război la granițe și trebuie să ieșim din această perioadă. Nu o să putem face decât împreună, chiar dacă nu ne simpatizăm întotdeauna.

Întrebare: Toată volatilitatea, toată situația economică, situația geopolitică face tot mai mulți antreprenori să se gândească dacă nu cumva ar vrea să plece din țară. Cum ați argumenta pentru un antreprenor român să rămână în România?

Răspuns: Răspunsul corect politic este stabilitate și predictibilitate. Pentru predictibilitate trebuie să nu mai umblăm la legislația fiscală, la fiscalitate, pe o perioadă de 10 ani, odată ce am stabilit cu toții că asta este calea pe care mergem. Eu aș adăuga scoaterea statului și a instituțiilor statului din mediul economic. Nu mai avem acum timp, dar putem detalia.

Întrebare: Ați punctat că, într-adevăr, s-au creat niște clivaje în societate, s-au creat niște animozități, s-a creat un val de nu foarte departe de ură între diverse segmente. Președintele României trebuie să fie un președinte al tuturor românilor și trebuie să poată să asigure o relansare a comunicării între cei care nu au mai comunicat în ultima vreme. Cum puteți să asigurați pacea socială în contextul ăsta?

Răspuns: O să fie foarte complicat și nu… Deși este atribuție de data aceasta, chiar este o atribuție a președintelui, nu este doar în puterea președintelui. O să fie nevoie ca toți actorii publici să stea la aceeași masă, chiar și domnul Lucian Mândruță, pe care l-am văzut afară înainte de această conferință. Cu toții, buni răi, avem… Mă bucur că sunteți aici, domnule Mândruță. Nu ne despart atât de multe lucruri cât ne unesc.

Să știți că am făcut facultatea, masterul, sunt coleg de generație cu mulți dintre voi, am trecut prin greutățile și prin hățișurile sistemului fiscal din România. Trebuie să ne punem cu toții la aceeași masă când se termină balamucul ăsta și nebunia și zgomotul de fond persistent.

Eu cred că, într-adevăr, Rusia are un interes de a ne dezbina și o face foarte bine prin anularea acestor alegeri, prin menținerea noastră în tabere diferite, prin menținerea războiului română-român. Fără voi nu o să putem ieși din această logică. Gândiți-vă bine, lăsați orgoliile, partipriurile deoparte, sunt unii din antreprenori care au început să se implice activ, dând ordinea angajaților, ce să facă, cum să facă, mințindu-i, speriindu-i că eu am contribuit la deprecierea leului și așa mai departe. Gândiți-vă foarte bine la ce faceți, pentru că mâine trebuie cu toții să ne dăm mâna și să începem reconstrucția României.