Între sărăcia românilor și beneficiile pentru cetățenii străini – domnul Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, trebuie să dea explicații pentru faptul că 1 din 5 români trăiește în sărăcie!

Domnule ministru,

Vă adresez următoarea întrebare parlamentară în contextul unei situaţii sociale
care ridică serioase probleme de echitate, transparenţă şi eficienţă a politicilor
publice.
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2024,
rata sărăciei relative – definită ca procentul populaţiei care trăieşte în gospodării cu
venituri sub 60 % din mediana veniturilor disponibile – a fost de 19%, adică
aproximativ 3,595 milioane de persoane, rata riscului de sărăcie sau excluziune
socială (AROPE) a fost de 27,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 5,3 milioane de
persoane, cele mai expuse categorii sunt copiii 0‑17 ani (26,2% în sărăcie relativă)
şi tinerii 18‑24 ani (22,2%), iar transferurile sociale – pensii, alocaţii, alte prestaţii –
au avut un rol esenţial, fără ele, 41,4% din populaţie s‑ar fi situat sub pragul sărăciei
relative.
.Această situaţie, pe care v-am prezentat-o, succint, confirmă că un segment
semnificativ al populaţiei româneşti continuă să fie vulnerabil având venituri reduse,
un risc de excluziune socială major și o lipsă de oportunităţi reale de ridicare a
nivelului de trai.
În schimb, conform articolelor din presă, cetăţenii ucraineni aflaţi în România,
sub protecţie ori alt statut, pot beneficia de prestaţii sociale comparabile celor pentru
cetăţenii români – copiilor ucraineni, care au rezidenţa în țara noastră, li se acordă
alocaţia de stat în valoare de 292 lei pe lună — aceeaşi sumă ca pentru copiii români,
din iunie 2024, iar pentru cetăţenii străini sau apatrizi din zona conflictului din
Ucraina, care au dobândit protecţie temporară în România, estimarea bugetară
pentru prestaţii sociale depăşea 46,62 milioane lei pentru perioada
iulie‑decembrie 2024.
Datele prezentate, domnule ministru, sugerează că, în România, a fost creat
un cadru în care cetăţenii ucraineni pot accesa beneficii sociale şi drepturi care ridică întrebări privind echitatea între cetăţenii români şi cei străini aflaţi temporar pe
teritoriul ţării.
Având în vedere cele două seturi de date de mai sus, vă rog să îmi răspundeți
următoarelor întrebări:
1. Cum se justifică faptul că, în timp ce aproape 1 din 5 români trăiește în
sărăcie relativă, pentru cetăţeni ucraineni în România au fost stabilite
prestaţii sociale similare cu cele de care beneficiază copiii români?
2. Există o evidenţă clară că accesul cetăţenilor ucraineni la astfel de beneficii
nu creează discriminare inversă sau percepţie negativă între cetăţenii
români care, deşi contribuie la sistemul public, rămân într-o situaţie
vulnerabilă?
3. Ce mecanisme de monitorizare, control şi evaluare are Guvernul pentru a
se asigura că resursele publice destinate protecţiei sociale sunt utilizate în
mod echitabil şi că beneficiile pentru cetăţenii străini nu slăbesc capacitatea
statului de a proteja proprii cetăţeni aflaţi în risc?
4. În ce măsură Guvernul a analizat impactul bugetar al acestor prestaţii
sociale acordate cetăţenilor ucraineni şi dacă există o estimare comparativă
între costurile implicate şi fondurile disponibile pentru reducerea sărăciei în
rândul românilor?
5. Ce măsuri concrete intenţionează Guvernul să ia pentru a stopa percepţia
că „românii sărăcesc pe zi ce trece în timp ce cetăţenii ucraineni îşi
păstrează privilegiile şi beneficiile sociale”, percepţie care poate eroda
coeziunea socială şi încrederea în instituţii?
În plus, domnule ministru, vă rog să clarificați următoarele:
1. Care este numărul exact al cetăţenilor ucraineni care au beneficiat, în
anul 2024 şi până în prezent, de: alocaţie de stat pentru copii, venit
minim de incluziune, indemnizaţie pentru persoane cu handicap,
indemnizaţie de şomaj / sprijin pentru angajare în România?
2. Care este bugetul total alocat, până în prezent, pentru prestaţii sociale
acordate cetăţenilor ucraineni în România şi care este raportul dintre
acest buget şi suma alocată prin programe de reducere a sărăciei pentru
cetăţenii români?
3. Ce criterii de eligibilitate, verificare a domiciliului/stabilirii şi de durată a
şederii în România se aplică pentru cetăţenii ucraineni care solicită
prestații sociale, şi cum se asigură Guvernul că – pe durata beneficiului
– aceştia participă efectiv la piaţa muncii sau la sprijin pentru integrare
socială, acolo unde este cazul?
4. Ce măsuri imediate are în vedere Guvernul pentru îmbunătăţirea
situaţiei românilor aflaţi în risc de sărăcie (copii, tineri, gospodării cu mai
mulţi copii, persoane singure, zone cu risc ridicat precum zona de
Sud-Est a țării) şi cum se asigură că sprijinul acordat acestora este
consistent, eficient şi previne deteriorarea socială?
5. În ce măsură Guvernul monitorizează percepţia publică privind echitatea
sistemului de protecţie socială (inclusiv vigilent la eventuale nemulţumiri
legitime ale cetăţenilor români) şi dacă există un mecanism de
transparenţă care să informeze publicul despre costuri, beneficiari şi
impactul social al prestaţiilor acordate cetăţenilor străini?

RĂSPUNS:

Către: PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTATILOR
DOMNULUI DEPUTAT GEORGE-NICOLAE SIMION

Subiect: întrebarea înregistrată cu nr.3082A/2025

Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu
nr.3082A/2025, având ca obiect,,Între sărăcia românilor şi beneficiile pentru cetăţenii străini
– o analiză a inechităților sociale”, vă comunicăm următoarele:
Sistemul naţional de asistenţă socială reglementat prin Legea asistenţei sociale
nr.292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, are la bază o serie de principii
fundamentale ce guvernează acordarea beneficiilor de asistență socială în România, dintre
care amintim:
Universalitatea – prin care se asigură acces tuturor persoanelor la asistență socială, fără
discriminare;
Respectarea demnităţii umane – prin recunoaşterea valorii şi demnității inerente fiecărei
persoane;
– Nediscriminarea – prin garantarea drepturilor sociale fără deosebire de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie
defavorizată;
– Subsidiaritatea – prin intervenţia statului care are loc doar atunci când persoana, familia sau
comunitatea nu poate răspunde nevoilor sociale;
– Solidaritatea socială – prin sprijinirea reciprocă între generaţii şi categorii sociale;
Egalitatea de şanse, prin care se asigură acces egal tuturor la oportunități de împlinire,
dezvoltare personală, măsuri şi acțiuni de protecţie socială;
Focalizarea, prin care drepturile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de
persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora.

Totodată, conform art.4 alin. (1) din Legea nr.292/2011, alături de cetăţenii români au dreptul la asistență socială și cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și Confederaţiei Elveţiene, și străinii și apatrizii, beneficiile de asistenţă socială fiind acordate în funcţie de reşedinţă/domiciliu şi nu de cetăţenie, în condițiile legislaţiei române și ale reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte.
În contextul conflictului armat din Ucraina, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.96/2024 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul
român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona
conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, România şi-a asumat obligaţii internaționale şi umanitare de protecție temporară, în conformitate cu Directiva
2001/55/CE a Consiliului European privind standardele minime pentru acordarea protecției
temporare în caz de aflux masiv de persoane strămutate.
Acest act normativ nu creează privilegii, ci stabileşte condițiile de eligibilitate și
accesare a unor drepturi sociale de către persoanele aflate sub protectie temporară, în
limitele şi condițiile prevăzute expres de lege, pentru o perioadă determinată și cu caracter
temporar.
Conform prevederilor Legii asistenţei sociale și a actelor normative specifice domeniului
asistenţei sociale (Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Legea nr.196/2016
privind venitul minim de incluziune, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind
concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului), beneficiile de asistență socială nu
reprezintă un regim derogatoríu sau preferenţial, ci se acordă pe baza unor criterii clare de
eligibilitate, care includ:
– reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României;
testarea veniturilor (pentru prestațiile condiţionate de venit);
– situaţia familială şi socială a solicitantului;
– îndeplinirea obligațiilor legale (înscrierea copiilor la şcoală, participarea la măsuri de
activare).
Aceste criterii se aplică în mod egal tuturor beneficiarilor, indiferent de naţionalitate,
respectând astfel principiul nediscriminării şi egalității de tratament prevăzut de legislaţia
naţională şi europeană.
Acordarea alocației de stat pentru copii, reglementată de Legea nr.61/1993,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiul universalităţii
şi nediscriminării regăsit la art.1, care prevede că „toţi copiii cu domiciliul sau reşedinţa în
România au dreptul la alocaţie de stat pentru copii”.
Pagina 2/18
Conform art.13 alin. (1) din OUG nr.96/2024, cetăţenii străini sau apatrizii proveniţi din
zona conflictului armat din Ucraina, cărora li s-a acordat protecţie temporară în România, pot
beneficia de alocația de stat pentru copii în aceleaşi condiții ca și cetăţenii români, respectiv:
– deţinerea unui permis de şedere temporară valabil, cu adresă înscrisă (asimilată domiciliului
sau reşedinţei);
depunerea unei cereri însoțite de documentele justificative prevăzute de lege;
-copilul să se afle în întreţinerea părintelui sau a reprezentantului legal.
Precizăm că, alocaţia de stat pentru copii (292 lei/lună) nu permite un tratament
diferenţiat între copii în funcție de cetăţenie, principiul de referinţă fiind interesul superior
al copilului.
Astfel, considerăm că, obligaţiile internaționale pe care România şi le-a asumat ca stat
membru al Uniunii Europene şi parte la Convenţia Organizaţiei Națiunilor Unite (ONU) cu
privire la drepturile copilului impun respectarea principiului interesului superior al copilului,
indiferent de originea sau naţionalitatea acestuia. Aceste obligaţii se concretizează prin:
Protecţia temporară: Directiva UE 2001/55/CE, transpusă în legislația națională, care
impune statelor membre să asigure accesul la prestații sociale minime pentru persoanele
aflate sub protecţie temporară;
Nediscriminarea copiilor: Copiii afectați de conflict armat nu pot fi discriminati în accesul
la măsuri de protectţie socială, atât timp cât îndeplinesc condițiile legale de reşedinţă şi se
află efectiv pe teritoriul României;
– Caracter temporar: Unele măsuri de protecție socială se acordă pe perioada valabilității
protecţiei temporare şi nu conferă drepturi permanente sau privilegii.
în mod similar, venitul minim de incluziune, prestațiile sociale pentru persoanele cuи
handicap, stimulentul de inserţie sau alte drepturi sociale se acordă strict după regulite şi
criteriile prevăzute de legislația actuală și nu afectează bugetul sau cuantumul prestaţiilor
pentru cetăţenii români.
Menţionăm că, din perspectivă juridică, noțiunea de discriminare inversă” nu este
aplicabilă în acest context, deoarece condiţiile de eligibilitate sunt identice pentru toți
beneficiarii (români sau străini cu reședinţă legală), cuantumurile beneficiilor fiind aceleaşi,
indiferent de naționalítate. De asemenea, nu există preferinţe sau facilităţi suplimentare
acordate cetăţenilor ucraineni față de cetăţenii români, iar testarea mijloacelor se aplică în
mod egal pentru beneficiile condiționate de venit (venit minim de incluziune cu ambele
componente, ajutor pentru încălzirea locuinţei).
Totodată, nicio prestație socială nu este acordată în absența documentelor şi
verificărilor realizate de Agenţia Naţională pentru Plăți și Inspecţie Socială (ANPIS), instituție
publică aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale
(MMFTSS) şi autoritățile administrației publice locale, prin urmare, acordarea beneficiilor
asistenţă socială cetăţenilor ucraineni nu generează discriminare inversă, întrucât:
nu se acordă drepturi suplimentare față de cele acordate cetățenilor români;
– nu sunt modificate criteriile legale existente;
– suportul financiar nu afectează bugetele destinate programelor pentru cetăţenii români.
de
Din perspectiva măsurilor sociale, MMFTSS monitorizează constant impactul politicilor
sociale și ia act de eventualele nemulţumiri ale cetăţenilor, însă este esențial să subliniem
că, solidaritatea socială și protecţia persoanelor vulnerabile reprezintă valori fundamentale
ale unui stat de drept. Totodată, protecția acordată refugiaţilor este o obligaţie asumată de
România ca stat membru UE şi parte la convenţii internaţionale, iar comunicarea publică
transparentă privind costurile, beneficiarii şi condițiile de acordare a beneficiilor poate
contribui la diminuarea percepțiilor negative nejustificate.
Precizăm că, MMFTSS desfășoară campanii de informare publică prin intermediul siteurilor oficiale (www.mmuncii.ro, www.mmanpis.ro) şi colaborează cu mass-media pentru
clarificarea cadrului legal şi combaterea dezinformării.
Totodată, MMFTSS, prin ANPIS, aplică următoarele mecanisme de monitorizare:
a) Monitorizare administrativă permanentă:
-baze de date centralizate privind beneficiarii de beneficii de asistenţă socială gestionate de
ANPIS;
validarea şi plata beneficiilor prin ANPIS;
raportări lunare, trimestriale şi anuate privind numărul de beneficiari, sumele plătite şi
categoriile de prestații;
verificarea eligibilității atât la nivel local, prin primării (anchetă socială, liste de bunuri,
venituri), cât şi la nivel național prin interconectarea bazelor de date cu platforme electronice
integrate (Evidenţa populaţiei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-ANAF, Casa
Naţională de Pensii Publice-CNPP, REVISAL, SIUI etc.).
b) Control şi inspecţie:
inspecţii sociale efectuate de către inspectorii ANPIS la nivel judeţean pentru verificarea
îndeplinirii condițiilor legale de acordare a beneficiilor;
-anchete sociale pentru stabilirea veniturilor, componenţei familiei şi situației sociale reale
a beneficiarilor;
sancţionarea neregulilor prin suspendarea, încetarea dreptului la beneficii sau recuperarea
sumelor acordate necuvenit.
c) Evaluare de impact:
analize statistice privind distribuţia beneficiilor pe categorii de beneficiari şi niveluri de
venit;
– rapoarte anuale privind execuția bugetară și eficienţa programelor de asistență socială;
colaborarea cu Institutul Național de Statistică (INS) pentru monitorizarea indicatorilor de
sărăcie și excluziune socială.
d) Transparenţă și raportare publică:
– publicarea datelor privind plățile efectuate de ANPIS pe site-ul oficial:
https://www.mmanpis.ro/informatii-de-interes-public/plati-efectuate-de-anpis/;
răspunsuri la solicitări de informații de interes public, conform Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
Utilizarea resurselor financiare nu se poate realiza decât în limitele bugetelor aprobate
anual prin Legea bugetului de stat.
Bugetul aferent beneficiilor de asistenţă socială acordate cetăţenilor ucraineni nu
afectează bugetele programelor sociale destinate cetăţenilor români, întrucât finantarea se
încadrează în limitele aprobate, iar o parte din cheltuieli este posibilă prin programe
europene, iar o altă parte reprezintă obligații asumate în contextul mecanismului de protecție
temporară.
Din datele administrative disponibile prin ANPIS, vă prezentăm o sinteză a sumelor totale
plătite pentru fiecare beneficiu de asistenţă socială refugiaţilor din Ucraina în sumă totală de
26.147.242 lei, în perioada 2022-2025 (ianuarie-septembrie), distribuite astfel:
– alocaţie de stat: 15.210.591 lei;
– alocaţie de plasament: 1.462.429 lei;
– drepturile persoanelor cu handicap: 4.279.910 lei;
– ajutor pentru incluziune: 1.205.978 lei;
– indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului: 3.548.195 lei;
– ajutor pentru familie şi copii: 42.197 lei;
– ajutor pentru refugiaţi: 504.402 lei;
– indemnizaţie lunară de sprijin pentru tineri: 25.360 lei;
– stimulent de insertţie: 10.849 lei;
– indemnizaţie lunară HIV/SIDA: 6.072 lei;
– ajutor încălzire cu gaze naturale: 767 lei;
– indemnizaţie TBC: 132 lei;
– supliment pentru energie pentru încălzirea locuinţei cu lemne: 80 lei.
Nr.crt Denumirea beneficiului Nr. mediu
benefician Total platit (lei)
Alocatie de stat 2022 30 45,210 Ajutor pentru refugiati 62 104,510
Total 0 149,720
Alocatie de stat 121 244,720
2023
Drepturile persoanelor cu handicap 38 115,370
Ajutoar pentru refugiati 61 168,410
Total 2023 528,500
Alocatie de stat 2,905 3,055.320
Indemnizatie lunara crestere copil 2024 548 2,958,300
Drepturile persoanelor cu handicap 197 2,578,370
Ajutor pentru refugiati 27 97.990
TOTAL 2024 8,689,980
Alocatie de stat 5,119 11,865,341
Alocatie de plasament 548 1,462,429
Indemnizatie lunara crestere copil 40 589,895
Stimulent de insertie 4 10,849
Drepturile persoanelor cu handicap 260 1,586,170 2025
ianuarie-septembrie
2025
Ajutor pentru refugiati 28 133,492
Ajutor pentru incluziune 428 1,205,978
Ajutor pentru familie şi copi 113 42,197
indemnizatie lunara HIV/SID.A 2 6,072
Indemnziatie TBC 1 132
Indemnizatie lunara de sprijin pentru tineri 2 25,360
Supliment lemne 1 SO
Ajutor incalzire cu gaze naturale 467 767
TOTAL -2025 16,928,762
26,147,242 TOTAL SUME ACORDATE 2022-2025
Menţionăm că, cele mai semnificative beneficii acordate au fost alocația de stat şi
alocaţia de plasament, reprezentând împreună peste 50% din totatul sumelor plătite
Pentru anul 2025, suma alocată în bugetul MMFTSS pentru plata beneficiilor de asistenţă
socială pentru toți beneficiarii (cetăţeni români şi străini cu reședinţă legală) este de
aproximativ 38 miliarde lei.
Impactul bugetar al beneficiilor sociale acordate cetățenilor ucraineni este marginal şi
nu afectează semnificativ capacitatea statului de a finanţa programele de reducere a sărăciei
pentru cetăţenii români.

Cheltuielile pentru asistenţa socială a cetăţenilor români au crescut constant:
– 2019:-17,5 miliarde lei
– 2020: ~20,8 miliarde lei
-2021: -22,7 miliarde lei
-2022: ~27 miliarde lei
– 2023:-29 miliarde lei
– 2024:~36,74 miliarde lei
– 2025 (buget aprobat): -38 miliarde lei.
Această creştere reflectă angajamentul Guvernului de a sprijini categoriile vulnerabile,
inclusiv prin implementarea Programului privind venitul minim de incluziune (VMI), care a
înlocuit schemele anterioare de ajutor social şi alocaţie pentru sustinerea familiei, oferind un
pachet integrat de măsuri de incluziune socială.
Referitor la beneficiile de asistenţă socială acordate pentru refugiații din Ucraina în
perioada 2024-2025 (ianuarie-octombrie), acestea sunt prevăzute în Anexă, ataşată la
prezentul răspuns.
Precizăm că, ANOFM, instituţie publică aflată sub autoritatea MMFTSS, s-a implicat activ
în sprijinirea refugiaților ucraineni care şi-au exprimat dorinţa de a rămâne şi de a lucra pe
teritoriul României.
ANOFM oferă, fără discriminare, servicii menite să crească şansele de ocupare pentru
toate persoanele înregistrate în evidenţele sale. Astfel, cetăţenii ucraineni au beneticiat de
aceleaşi servicii ca şi cetăţenii români, în conformitate cu prevederile Legii nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi
completările ulterioare. Aceste servicii includ, potrivit prevederilor legale în vigoare,
informare şi consiliere profesională, mediere pe piața muncii, formare profesională,
indemnizaţii de şomaj pentru persoanele care îndeplinesc condițiile Legii nr.76/2002, cursuri
de limbă română, servicii de informare EURES.
Menţionăm că, de la declanşarea conflictului armat în Ucraina, un număr total de 116
persoane cu cetăţenie ucraineană, înregistrate în evidenţele ANOFM, au
beneficiat/beneficiază de indemnizaţie de şomaj, suma totală plătită până în prezent, fiind
de 333.479 lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Indemnizaţia de şomaj nu este un ajutor
social care se acordă necondiţionat, ci este un drept de care beneficiază orice persoană
încadrată în muncă pentru minim 12 luni în ultimele 24 de luni. De la declanşarea conflictului
armat, un număr de 24.873 de cetăţeni ucraineni s-au înregistrat în evidenţele agențiitor
judeţene pentru ocuparea forţei de muncă și a municipiului Bucureşti, dintre care 3.396 s-au
încadrat în muncă prin ANOFM.

Pentru toate serviciile acordate de ANOFM cetăţenilor ucraineni (inclusiv activități de
informare, coordonare, monitorizare, transmitere de date şi informații, elaborare de
materiale informative, organizare de burse și cursuri) nu s-au alocat fonduri suplimentare şi
nici nu a fost calculat costul aferent furnizării acestor servicii.
În ceea ce priveşte programele specifice de reducere a sărăciei pentru cetăţenii români,
acestea sunt:
Program
Venit minim de incluziune (Legea nr.196/2016)
introdus în PNRR
Sume plătite la nivelul
lunii oct. 2025
Nr mediu Beneficiari
(la nivelul lunii oct. 2025)
~1,73 miliarde lei 279.686 gospodării
Sprijinul pentru consumatorii vulnerabili de energie (Legea nr.226/2021):
Ajutoare pentru încălzirea locuinței (energie
termică/gaze naturale/energie ~75,3 milioane lei 43.601 persoane
electrică/combustibili solizi şi/sau petrolieri)
Suplimente energie ~190 milioane lei 842.754 рersoane
Sprijin pentru sărăcie energetică (OUG
nr.35/2025) septembrie – octombrie 2025 ~119 milioane lei 81.526 beneficiari
Prestaţiile pentru persoanele cu handicap (Legea
nr.448/2006) ~5,9 miliarde lei 927.932
Tichete sociale pentru alimente/mese calde
(OUG nr.115/2023) – 125 lei/6 luni
~500 milioane lei
(estimat)
Pensionari 65+, persoane handicaр,
beneficiari VMI
Programele de protectţle socială pentru copii
(alocația de stat pentru copii, ICC, stimulentul de
insertie etc.)
~19,7 miliarde lei ~3,9 milioane
Ajutoare de urgenţă pentru situațli de risc major:
inundaţii, incendli, explozii etc. (Legea
nr.196/2016)
~27 milioane lei 223 familii şi persoane singure
Referitor la condițiile de eligibilitate și accesare a unor drepturi sociale de către
persoanele aflate sub protecție temporară, actul normativ în care acestea sunt prevăzute este
OUG nr.96/2024. Beneficiile de asistenţă socială pot fi accesate de cetățenii ucraineni, doar
dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (criterii de eligibilitate):
deținerea unui permis de şedere temporară valabil, eliberat în baza protecţiei temporare
sau a altui statut legal;
– adresa înscrisă în permisul de şedere (care se asimilează domiciliului sau reşedinţei),
conform Hotărârii Guvernului nr.505/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative privind conţinutul permisului de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare,
în absenţa documentelor care atestă reședinţa, permisul îndică localitatea şi judeţul (sectorul
în Bucureşti);
– îndeplinirea condiţiilor specifice fiecărei prestații (venit, componenţă familială, vârstă
copii);
– depunerea cererii însoţite de documentele justificative prevăzute de lege;
respectarea obligaţiilor legale (înscrierea copiilor la școală, participare la măsuri de
activare, actualizare periodică a datelor).
Astfel, condițiile de eligibilitate pentru acordarea alocației de stat pentru copii sunt
prevăzute de art.13 alin.(1) din OUG nr.96/2024. Aceasta se acordă pe bază de cerere
însoţită de copia permisului de şedere temporară în termen de valabilitate, precum şi de o
declaraţie pe propria răspundere prin care se certifică faptul că minorul se află în
întreţinerea părintelui sau a reprezentantului acestuia.
Totodată, precizăm că, permisul de şedere temporară trebuie să aibă înscrísă o
adresă, care se asimilează domiciliului sau reşedinţei, iar în lipsa documentelor care să
ateste reşedinţa în România, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr.505/2024
pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind conţinutul permisuțui de
şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare, în permisul de şedere pentru beneficiarii
protecţiei temporare se indică localitatea şi judeţul, respectiv sectorul, în cazul
municipiului Bucureşti, aşa cum acestea sunt declarate de către beneficiarul protecţiei
temporare. Astfel, în cazul cetăţenilor ucraineni care deţin permise de şedere temporară
în care adresa este scurtă sau incompletă, în sensul în care aceasta cuprinde doar
localitatea și judeţul, sunt considerate documente justificative valabile (adresa prevăzută
fiind asimilată domiciliului sau reşedinţei) şi se vor lua în considerare la stabilirea dreptului
la alocația de stat pentru copii.
De asemenea, alocaţia de stat se acordă şi în situaţia în care copilul se află pe
teritoriul României însoțit de un singur părinte ori se află în îngrijirea unui reprezentant,
chiar dacă celălalt părinte nu este prezent, iar acesta nu deţine documente doveditoare
privind calitatea de reprezentant al minorului eliberate de autorităţile din România.
Aşadar, nu este necesară solicitarea de documente doveditoare suplimentare sau declarații
pe proprie răspundere privind separarea, divorţul, căsătoría sau alt statut civil al persoanei
solicitante.
Menţionăm că, alocaţia de stat pentru copii se acordă tuturor copiilor, fără
discriminare, tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, numai dacă urmează cursurile
învăţământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea
acestora, copilului cetățenilor străini sau apatrizi dacă locuiește în România împreună cu
părinţii. Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat, excepţie fac
tinerii care repetă anul şcolar din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical.
în ceea ce priveşte verificarea domiciliului/stabilirii şi a duratei şederii în România,
acest criteriu se realizează astfel:
obligaţia de actualizare trimestrială: conform prevederilor art.13 alin.(7) din OUG
nr.96/2024, părintele/reprezentantul legal trebuie să dovedească din 3 în 3 luni că locuieşte
la adresa înscrisă în permisul de şedere, prin depunerea unei declarații pe propria răspundere
la ANPIS;
inspecţii sociale: inspectorii ANPIS pot efectua verificări la domiciliut declarat pentru
confirma situaţia reală;
a
interconectarea bazelor de date: verificarea încrucişată cu datele din evidenta
Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi
Evidenţa Paşapoartelor Simple (SPCEPS), Direcția Generală de Evidenţă a Populației (DGEP).
În privinţa participării la piața muncii şi integrării sociale, Legea nr.196/2016 privind
venitul minim de incluziune (VMI), cu modificările şi completările utterioare, prevede că,
beneficiarii apți de muncă au obligaţia de a participa la măsuri de activare, prin înscrierea la
ANOFM, acceptarea unui loc de muncă decent, participarea la programe de formare
profesională, participarea la activități de interes comunitar (lucrări de utilitate publică,
voluntariat etc.).
Totodată, la stabilirea dreptului la VMI se iau în calcul veniturile realizate ori înregistrate
pe teritoriul României, precum şi bunurile deținute în proprietate, închiriere, comodat ori
altă formă de deţinere pentru care pot fi prezentate documente doveditoare ori sunt
înregistrate pe teritoriul României, conform derogărilor prevăzute la art.17 alin. (5) din OUG
nr.96/2024, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere că, legiuitorul prevede competenţa de aprobare/acordare a VMI în
sarcina primarilor (dreptul se aprobă de către primar), considerăm că, între primar, asistent
social, serviciu public de asistenţă socială, alte instituții şi solicitantul acestui beneficiu, cu
permis de şedere temporară fie cu adresă incompletă, fie cu adresă completă, se impune o
comunicare continuă. Prin urmare, în cazul VMI, se respectă toate regulite impuse de Legea
nr. 196/2016, iar neîndeplinirea unei obligații conduce la suspendarea şi/sau, după caz, la
încetarea dreptului. Astfel, având în vedere situația specială a persoanetor care provin din
zona conflictului armat din Ucraina, veniturile acestora din Ucraina ori bunurile detinute nu
pot constitui obiect de verificare.
Menţionăm că, în Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se prevede ca cel
puţin 60% dintre persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de VMI să fie incluse în
măsuri de stimulare a ocupării.
Pentru indemnizaţia pentru creşterea copilului (ICC), conform art.14 alin.(5) din OUG
96/2024 prin derogare de la prevederile OUG nr.111/2010, beneficiază de ICC doar persoanele
care, în ultimii 2 ani anteriori naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri
în România. Această condiţie asigură că, doar persoanele integrate pe piața muncii din
România pot beneficia de ICC.
Mecanisme de control sunt raportări lunare de la ANOFM, instituţie publică aflată sub
autoritatea MMFTSS, privind participarea beneficiarilor de VMI la măsuri de ocupare, întâlniri
periodice cu asistenții sociali pentru evaluarea progresului în integrare, suspendarea
automată a prestațiilor pentru beneficiarii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale.
De asemenea, Legea nr. 448/2006 privind protecția şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede la
art.2 alin.(2) că, de prevederile legii beneficiază copiii şi adulţii cu handicap care sunt
cetăţeni români, dar şi cetăţeni ai altor state sau apatrizi, cu condiţia să aibă domiciliul ori
reşedinţa în România. Astfel, cetățenii ucraineni cu handicap se pot încadra în prevederile
legii, dacă îndeplinesc condiția de domiciliu sau reşedinţă pe teritoriul României.
În Monitorul Oficial, Partea I, nr.1289 din 19 decembrie 2024, s-a publicat Ordinul
ministrului muncii şi solidarítății sociale şi al ministrului sănătăţii nr.3.328/5.955/2024 pentru
aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de
handicap a persoanelor adulte cu dizabilități care provin din zona conflictului armat din
Ucraina care prevede la art.2 că, persoanele adulte cu dizabilităţi care provin din zona
conflictului armat din Ucraina şi intră în România, vor prezenta următoarele documente:
„a) permis de şedere, care face dovada adresei de domiciliu sau reşedinţă, în conformitate
cu prevederile art.16 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2024 privind
acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau
apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) referat medical de la medicul specialist;
c) documente din care să reiasă istoricul medical, traduse în limba română”.
Documentele se pot depune în format letric la direcțiile generale de asistentă socială
și protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti
competente sau la primăria pe raza căreia se află adresa înscrisă în permisul de şedere
temporară sau se pot transmite prin poştă, curier sau prin e-mail.
Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti verifică dosarul şi, în termen de 5 zile lucrătoare, comunică persoanei
data planificată pentru evaluare, care nu poate depăşi 60 de zile de la data înregistrării
cererii. După transmiterea comunicării, dosarul este trimis către Comisia de evaluare şi este
soluționat în maximum 15 zile lucrătoare. Comisia de evaluare poate solicita depunerea unor
documente medicale suplimentare.
Referitor la programele pe care MMFTSS le derulează și va continua să le implementeze
cu prioritate, acestea sunt:
A. Programul privind Venitul Minim de Incluziune (VMI), implementat din 1 ianuarie 2024
în cadrul PNRR, care oferă ajutor pentru incluziune, ajutor pentru familia cu copii, măsuri
complementare integrate: stimulente pentru ocupare (deduceri din venituri pentru
încurajarea muncii); plata asigurării obligatorii a locuinţei; burse sociale din oficiu pentru
copiii din familiile beneficiare; acces prioritar la servicii sociale, programe de formare
profesională, ajutoare comunitare (Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu
modificările şi completările ulterioare).
B. Măsuri de protecţie pentru consumatorii vulnerabili de energie: ajutoare pentru
încălzirea locuinţei cu energie termică furnizată în sistem centralizat, gaze naturale energie
electrică și combustibili solizi şi/sau petrolieri (Legea nr.226/2021 privind stabilirea măsuritor
de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie); suplimente pentru energie
(pe tot parcursul anului); sprijin pentru sărăcie energetică (OUG nr.35/2025 privind
introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflaţi
în situația de sărăcie energetică); plafonarea preţurilor la gaze naturale (OUG nr.6/2025
privind măsurile aplicabile clienților finali din piaţa de energie electrică în perioada 1 aprilie
2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de gaze naturale în
perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea şi completarea unor
acte normative din domeniul energiei).
C. Prestaţii pentru copii şi familii; alocaţia de stat pentru copii (Legea nr.61/1993 privind
alocaţia de stat pentru copii, cu modificările şi completările ulterioare); indemnizaţia pentru
creşterea copilului (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi
indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare);
stimulentul lunar de inserție (OUG nr.111/2010); stimulentul educaţional (Legea nr.248/2015
privind stimularea participării în învățământul preşcolar a copiilor provenind din familii
defavorizate, republicată); tichete sociale pentru nou-născuţi (Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamănou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fondur externe
nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal,
precum şi prorogarea unui termen).
D. Tichete sociale pentru produse alimentare şi mese calde (Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice,
pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea
unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi
completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.70/2024 pentru aprobarea mecanismului de
implementare a măsurilor de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de
persoane defavorizate, în perioada 2024 – 2027, regulile de acordare, modalitatea şi frecvența
măsurilor de sprijin, precum şi instituțiile responsabile, cu modificările şi completările
ulterioare);
E. Prestaţii pentru persoane cu handicap: indemnizaţii lunare pentru handicap grav
accentuat, buget complementar pentru handicap grav, accentuat şi mediu.
si
Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD),
instituţie publică aflată în subordinea MMFTSS, coordonează la nivel central activitățile de
protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, elaborează politicile,
strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu
dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării reglementăriior din domeniul propriu.
Cadrul legal special în domeniul dizabilității este Legea nr.448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Drepturile persoanelor cu handicap sunt prevăzute de actul normativ menţionat la
art.6:
„a) ocrotirea sănătăţii – prevenire, tratament şi recuperare;
b) educaţie şi formare profesională;
c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă, orientare şi reconversie profesională;
d) asistenţă socială, respectiv servicii sociale și prestaţii sociale;
e) locuinţă, amenajarea mediului de viaţă personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informaţional şi comunicaţional;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
g) asistenţă juridică;
h) facilităţi fiscale;
i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către
membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.”
Potrivit prevederilor art.58 alin.(4) şi (5) din acelaşi act normativ, persoana adultă cu
dizabilităţi beneficiază de următoarele prestații sociale:
„a) indemnizație lunară, indiferent de venituri:
(1) 80% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr.76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
şi
(ii) 53% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
(i) 30% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii) 22% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
(iii) 12% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.
De asemenea, părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea
copilutui cu handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condițiile legii,
beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi
întreţinere, astfel:
70% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;
35% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;
12% din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr.76/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.
Stimulentul pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap, se acordă
potrivit prevederilor Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.330/2017.
Stimulentul pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap are caracter lunar, se
acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în
care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condițiile care au dus la stabilirea dreptului.
Potrivit Metodologiei privind acordarea acestui stimulent pentru integrarea socială a
persoanelor adulte cu handicap, direcţiile generale de asistenţă socială și protecţia copilului
de la nivelul sectorului unde beneficiarul figurează cu domiciliul stabil, vor transmite, lunar,
situaţia centralizatoare cu informaţiile actualizate privind persoanele adulte cu dizabilităţi şi
răspund de corectitudinea datelor transmise către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a
Municipiului Bucureşti, ce stau la baza acordării stimulentului, depuse de către beneficiarii
domiciliaţi pe raza fiecărui sector.
Obiectivele programului de Guvernare 2025-2028 cu impact în domeniul protecţiei şi
promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități sunt următoarele:
– Integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii. În cadrul Programului START, se
urmăreşte integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii prin promovarea
antreprenoriatului şi susţinerea dezvoltării a 45 de afaceri incluzive de tip unitate protejată
autorizată. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale pentru 395 de persoane cu
dizabilităţi. Finanţarea şi monitorizarea a 45 de afaceri înfiinţate de tip unitate protejată
autorizată – a fost lansată procedura de selecție a unei entități din sectorul privat, în vederea încheierii unui acord de parteneriat pentru scrierea şi implementarea proiectului ,START
pentru persoanele cu dizabilităţi în antreprenoriat”, finanţat prin Programul Incluziune şi
Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027, Prioritatea 7 – Sprijin pentru persoanele cu dizabilități,
Obiectiv specific: ES04.8 Favorizarea incluziunii active în vederea promovării egalității de
şanse, a nediscriminări și a participării active, precum şi în vederea îmbunătăţirii capacității
de inserţie profesională, în special în rândul grupurilor defavorizate (FSE+), Acţiunea 7.1
Angajarea şi menţinerea persoanelor cu dizabilități pe piaţa muncii, Componenta 2 care
vizează o abordare inovativă pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piaţa muncii prin
promovarea antreprenoriatului şi susţinerea dezvoltării de afaceri de tip unitate protejată autorizată – UPA (start-up).
– Asigurarea unei vieţi independente pentru persoanele cu dzabilităţi. Promovarea
soluţiilor, inovaţiilor, produselor, serviciilor, tehnologiilor adresate persoanelor cu dizabilităţi
din perspectiva autonomiei şi angajabilităţii, pentru asigurarea unei vieţi independente
Voucher pentru dispozitive asistive – Proiectul „Incluziune socială pentru perspane cu
dizabilităţi prin tehnologii asistive şi de acces – TECH ASSIST”, cod SMIS 325494, proiect
cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027,
Prioritatea P7 Sprijin pentru persoanele cu dizabilități, Acţiunea 7.4 Accesul persoanelor cu
dizabilități la echipamente, dispozitive şi tehnologii asistive; perioada de desfăşurare a
proiectului: 01.09.2024 – 31.08.2027; Obiectivul general al proiectului: Creşterea incluziunii
socio-economice a persoanelor cu dizabilități pentru un parcurs de viață independentă prin
facilitarea accesului la tehnologii asistive și de acces.
Construirea a cel puţin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu
dizabilităţi – apel de tip competitiv finanţat din Prioritatea P07. Sprijin pentru perscanele cu
dizabilităţi, Acţiunea 7.6 Dezvoltarea de servicii de îngrijire şi suport de calitate pentru
persoanele cu dizabilități și îngrijitorii acestora, în centrele respiro Obiectiv specific: RSO4.3.
Promovarea incluziunii socioeconomice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu
venituri reduse şi a grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin
acțiuni integrate, inclusiv locuințe și servicii sociale (FEDR) şi Obiectiv specific: ESO4.11.
Lărgirea accesului egal şi în timp util la servicii de calitate, sustenabile şi la preţuri accesibile,
inclusiv servicii care promovează accesul la locuinţe şi îngrijire orientată către persoane,
inclusiv asistenţă medical. Modernizarea sistemelor de protecţie socială, inclusiv promovarea
accesului la protecţie socială, acordând o atenţie deosebită copiilor şi grupurilor defavorizate.
Îmbunătăţirea accesibilítății, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, precum şi a
eficacității şi rezilienţei sistemelor de sănătate şi a serviciilor de îngrijire pe termen lung
(FSE+).
Integrarea pe piaţa muncii și în mediul de afaceri a persoanelor cu dizabilități prin parteneriate comune între instituții publice și persoane juridice de drept privat s-a completat cadrul legislativ cu Ordinul comun al preşedintelui ANPDPD şi al preşedintelui
ANOFM nr. 28/11 din ianuarie 2025 pentru punerea în aplicare a prevederilor art.78, alin.(22)- alin.(24) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia și promovarea drepturitor persoanelor cu
handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Actul normativ menţionat reglementează unele măsuri care vin să faciliteze angajarea persoanelor cu dizabilități pe
piaţa liberă a muncii, aduce clarificări cu privire la demersurile pe care trebuie să le realizeze
angajatorul în vederea angajării persoanelor cu dizabilităţi şi faptul că în acest proces sunt
implicate ONG-urile care desfășoară activități în domeniului persoanelor cu dizabilităţi.
– Formarea şi salarizarea asistenţilor personali profesionişti la nivel national şi
dezvoltarea la nivel naţional a unei baze de date relevante pentru rețeaua de asistenţi
personali profesionişti și personalul specializat din sistem – Proiectul „Reţeaua APP- Suport
pentru o viaţă independentă în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi” finanţat din P07
„Sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi”, Obiectiv specific: ESO4.11. Lărgirea accesului egal
şi în timp util la servicii de calitate, sustenabile şi la preţuri accesibile, inclusiv servicii care
promovează accesul la locuinţe şi îngrijire orientată către persoane, inclusiv asistenţă
medicală; modernizarea sistemelor de protecţie socială, inclusiv promovarea accesului la
protecţie socială, acordând o atenţie deosebită copiilor şi grupurilor defavorizate;
Îmbunătăţirea accesibilității, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, precum şi a
eficacităţii şi rezilienţei sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung
(FSE+) ACŢIUNEA 7.7 Formarea şi asigurarea salarizării APP la nivel naţional şi crearea şi
dezvoltarea la nivel naţional a unei baze de date relevante pentru rețeaua de APP şi personalul
specializat din sistem. Obiectivul general al proiectului este de a crește calitatea serviciilor
de asistenţă personală pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, ca urmare a accesului
personalului implicat la activități de învăţare și practică bazate pe modelul drepturilor omului
promovat de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilităţi – „Dezvoltarea
infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilítăţi” – Sesiunea 3 din cadrul Componentei
13 – Reforme sociale din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, Investiţia 1.2
Reabilitarea, renovarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu
dizabilităţi, ţinta 396 – Noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi (centre de zi,
servicii de asistență și sprijin, precum şi centre de recuperare neuromotorie), care să ofere
activități pentru cel puțin 4870 de persoane cu dizabilități într-un interval de 4 ani, pentru a
le asigura un trai independent.
F. Măsuri locale complementare, prin care autoritățile locale pot aproba din bugetele
proprii, conform prevederilor Legii asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, ajutoare comunitare pentru persoane în dificultate, ajutoare de
urgenţă în caz de calamităţi, incendii, accidente, măsuri suplimentare de sprijin financiar sau
în natură.
G. Ţintire geografică și categorială, prin care MMFTSS, în colaborare cu INS şi autorităţile
publice locale, monitorizează indicatorii de sărăcie pe regiuni şi categorii demografice pentru
a adapta intervențiile în zonele cu risc ridicat (Sud-Est, Nord-Est) şi pentru categoriile cele
mai vulnerabile (copii, tineri, familii monoparentale, persoane vârstnice singure).
H. Eficienţă și prevenirea deteriorării sociale, prin:
Corelarea VMI cu măsurile de ocupare: 60% din beneficiarii apţi de muncă vor fi incluşi în
programe de activare (ţinta PNRR);
Condiţionarea beneficiilor de îndeplinirea obligațiilor: frecventarea şcolii de către copiї,
participare la formare profesională, acceptarea locurilor de muncă decente;
– Servicii sociale integrate: consiliere, asistență socială personalizată, sprijin în criză, servicii
de îngrijire la domiciliu;
– Evaluare continuă a impactului programelor și ajustare în funcţie de rezultate.
Cu privire la atribuţiile de monitorizare ale MMFTSS, acestea sunt:
– urmăreşte periodic indicatorii publicaţi de INS privind riscul de sărăcie și excluziune socială;
publică lunar, prin ANPIS, informaţii privind numărul beneficiarilor şi sumele plătite;
colaborează cu autorităţile locale şi cu instituţiile UE pentru asigurarea coerenţei măsurilor.
Referitor la percepţia publică, MMFTSS ia act de preocupările cetăţenilor şi
monitorizează percepţia publică prin:
analize ale mass-mediei şi reţelelor sociale privind subiectele de interes public legate de
asistenţa socială;
consultări publice în procesul de elaborare a actelor normative (conform Legii nr.52/2003
privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată);
dialogul cu parlamentarii prin răspunsuri la interpelări, întrebări şi iniţiative legislative;
colaborarea cu ONG-uri şi organizații ale societăţii civile care lucrează cu categorii
vulnerabile;
sondaje de opinie şi studii sociologice comandate periodic pentru evaluarea satisfacţiei
populaţiei față de politicile sociale.
Ca mecanisme de transparenţă, MMFTSS asigură această transparenţă prin:
Publicarea datelor pe site-uri oficiale:
– site-ul MMFTSS: www.mmuncii.ro: acte normative în vigoare, strategii şi programe sociale,
rapoarte de activitate, comunicate de presă, informații de interes public;
-site-ul ANPIS: www.mmanpis.ro: secţiunea „Plăţi efectuate de ANPIS”:
https://www.mmanpis.ro/informatii-de-interes-public/plati-efectuate-de-anpis/ in care
sunt regăsite informaţii referitoare la date defalcate pe tipuri de beneficii, număr
beneficiari, sume plătite lunar/trimestrial/anual, distribuție teritorială.
de
Răspunsuri la solicitări de informaţii de interes public conform Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
Orice cetăţean poate solicita și primi informații despre: bugetele alocate, numărut de
beneficiari pe categorii de beneficii, criteriile de acordare, procedurile de verificare şi
control.
Raportări către Parlament realizate prin răspunsuri la interpelări şi întrebări
parlamentare, rapoarte anuale privind execuţia bugetară, audienţe în cadrul comisiilor
parlamentare pentru dezbaterea políticilor socíale.
Comunicare proactivă prin campanii de informare în mass-media privind drepturile
sociale, materiale educative (ghiduri, broşuri, Info grafice) disponibile online şi la sediile
Agenţiilor Judeţene pentru Plăți și Inspecţie Socială-AJPIS, conferinţe de presă pentru
anunţarea măsurilor noi sau clarificarea aspectelor controversate, secţiuni dedicate pe social
media pentru interacţiune directă cu cetăţenii.
Toate beneficiile de asistenţă socială sociale sunt gestionate în totală transparenţă, iar
informaţiile sunt publice pe site-urile MMFTSS, ANPIS şi în datele statistice INS.
Acordarea prestațiilor sociale pentru cetăţenii ucraineni se realizează strict în limitele
legislaţiei naţionale şi europene, în condiţii identice cu cele aplicabile cetăţenilor români cu
reşedinţă în ţară, fără a afecta programele destinate populației române vulnerabile şi fără a
genera discriminare. Sistemul de control și monitorizare asigură utilizarea echitabilă şi
eficientă a fondurilor publice.
În speranţa că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de întreaga noastră
consideraţie.
Cu stimă,
p. Petre – Florin MANOLE
Ministru,