Ministrul Culturii, domnul Demeter András István, trebuie să clarifice responsabilitățile politice și administrative în scandalul furtului Tezaurului Dacic și al despăgubirii încasate de statul român!

Stimate domnule ministru,
Furtul Tezaurului Dacic din cadrul expoziției din Muzeul Drents,
organizate în Regatul Țărilor de Jos, nu poate fi tratat drept un „incident
regretabil”, așa cum au încercat să îl minimalizeze unele voci
guvernamentale, ci reprezintă un eșec major al statului român, cu implicații
grave asupra protejării patrimoniului național, credibilității instituțiilor
publice și responsabilității politice a celor care au luat decizii în acest caz.
Scoaterea din țară a unor bunuri de patrimoniu de valoare
inestimabilă – simboluri ale identității istorice a României – s-a realizat în
condiții care, până la acest moment, nu au fost explicate transparent nici
Parlamentului, nici opiniei publice, iar lipsa unor informații clare privind
avizele emise, evaluările de risc, măsurile de securitate asumate și clauzele
contractuale acceptate de partea română ridică suspiciuni serioase de
neglijență, incompetență sau chiar de încălcare a obligațiilor legale.
Mai grav, domnule ministru, în urma acestui jaf, statul român a
încasat suma de 5,7 milioane de euro drept despăgubire, în timp ce
bunurile furate nu au fost recuperate și acceptarea acestei sume, fără
clarificarea publică a statutului juridic și bugetar al banilor, creează
impresia periculoasă că Guvernul tratează patrimoniul cultural al României
ca pe o problemă contabilă, ci nu ca pe o responsabilitate fundamentală
față de generațiile viitoare.
Până în prezent, Guvernul nu a prezentat concluziile complete și
asumate politic ale rapoartelor Ministerului Culturii, ale Corpului de Control
și nici evaluările autorităților olandeze privind cauzele care au permis
producerea acestui jaf, în continuare nefiind clar cine a greșit, cine
răspunde și ce sancțiuni au fost sau vor fi aplicate și, consider că, această
tăcere instituțională alimentează suspiciunea unui efort deliberat de a
ascunde responsabilități și de a dilua răspunderea politică.
În absența unor răspunsuri, există riscul real ca suma de 5,7 milioane
de euro să fie cheltuită fără garanții, iar în eventualitatea recuperării
bunurilor, statul român să fie pus în situația de a returna despăgubirea,
generând un nou prejudiciu bugetar suportat, în final, tot de către cetățeni.
Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi
comunicați următoarele:
1. Care este circuitul exact al celor 5,7 milioane de euro în execuția
bugetară a statului român? Unde se regăsesc aceste fonduri în
bugetul pe anul curent și ce destinație bugetară specifică li s-a
alocat?
2. Care sunt concluziile finale ale rapoartelor Ministerului Culturii și
ale Corpului de Control legate de organizarea și securitatea
expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” în Olanda, în
special privind respectarea procedurilor legale la externarea
patrimoniului cultural național, securitatea obiectelor în perioada
expoziției, orice neconformități identificate în evaluarea și
inventarierea valorii artefactelor?
3. Există concluzii oficiale privind cauzele interne sau externe care au
facilitat furtul? Dacă da, care sunt acestea și ce măsuri legislative
sau administrative propuneți pentru a preveni situații similare în
viitor?
4. Ce colaborări concrete există cu autoritățile olandeze și alte
organisme internaționale (Interpol, Europol etc.) pentru
recuperarea artefactelor și ce progrese au fost înregistrate până în
prezent?
5. Având în vedere posibilitatea ca artefactele să fie recuperate și că
România ar fi obligată să returneze despăgubirea încasată, cum se
asigură executivul că fondurile respective nu vor genera un
prejudiciu bugetar suplimentar în viitor?

RĂSPUNS:

STIMATE DOMNULE DEPUTАТ,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputatilor cu nr
3774A/21.01.2026, având ca subiect „Responsabilități politice şi administrative în scandalu
furtului Tezaurului Dacic şi al despăgubirii încasate de statul român”, vă comunic
următoarele:
Din expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver”, organizată la Drents Museum din Assen.
Regatul Tărilor de Jos, au fost sustrase patru artefacte: Coiful dacic de la Cotofeneşti şi trel
brățări dacice spiralate din aur, bunuri aflate în administrarea Muzeului Național de Istorie a
României din Bucureşti.
Cele 4 bunuri culturale mobile furate, clasate în categoria tezaur a patrimoniului cultural
national mobil, nu constituie, aşa cum eronat susțineți, tezaurul dacic, ci doar o parte a
acestuia.
Această precizare este necesară nu pentru a minimiza pierderea suferită de statul român şi
nici pentru a diminua importanța de netăgäduit bunurilor pentru cultura națională şi pentru
istoria umanității în general, ci pentru a prezenta cu obiectivitate faptele.
În acest context, ca urmare a demersurilor legale întreprinse de cele două state, Muzeu
National de Istorie a României a fost despăgubit cu suma de 5.700.000 de euro
reprezentând valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase din Drents Museum
Suma de asigurare a bunurilor a fost virată la bugetul de stat, conform dispozițiilor legale în
vigoare. Nici Muzeul Naţional de Istorie a României, nici Ministerul Culturii nu pot accesa şi
nu pot folosi aceste fonduri.
Pentru a clarifica aceste aspecte dar şi pentru a informa în mod corect şi transparent publicu
larg interesat de subiect, Ministerului Culturii a publicat un comunicat pe website-ulipropriu
https://www.cultura.ro/romania-a-incasat-suma-de-57-milioane-de-euro-reprezentand- despagubirea-de-asigurare-pentru-cele-patru-bunuri-culturale-mobile-furate-in-ianuarie2025-din-muzeul-drents-olanda.
Drept urmare, alegația dumneavoastră privind „… acceptarea acestei sume, fără clarificarea
publică a statutului juridic şi bugetar al banilor, creează impresia periculoasă că Guvemul
tratează patrimoniul cultural al României ca pe o problemă contabilă, ci nu ca pe
responsabilitate fundamental față de generațile viitoare” nu se sustine, în contextul
respectării legislaţiei incidente în ceea ce priveşte bugetul de stat.
În cazul recuperării bunurilor, suma plătită ca asigurare trebuie restituită de către statu
român. Dacă asupra bunurilor recuperate se impun acţiuni de restaurare, costurile generate
de operaţiunile de restaurare vor fi scăzute din suma de restituit.
La un an de la producerea acestui incident, este necesar să fie făcută o precizare
esenţială: anchetele penale cu dimensiune internațională presupun mecanisme complexe
de cooperare judiciară, schimburi de informații intre autorități din mai multe state şi
respectarea strictă a unor proceduri legale. Natura riguroasă a investigațiilor se află exclusiv
în competenţa organelor judiciare, iar rezultatele lor nu pot fi accelerate prin interventi
administrative. Organele de anchetă penală sunt singurele care pot da informații publicului
etapele de cercetare şi urmărire penală find confidențiale.
În acest context, Ministerul Culturii a acţionat cu responsabilitate, în limitele atribuțiilor legale
care îi revin, cu dublul obiectiv de a sprijini în mod efectiv demersurile de recuperare a
bunurilor culturale şi de a consolida mecanismele de prevenție şi protecție a patrimoniuluj
cultural national. Actiunile întreprinse au vizat atât cooperarea activă cu autoritătile
competente din România şi din Regatul Täărilor de Jos, cât şi întărirea cadrului legislativ
aplicabil exportului temporar al bunurilor culturale mobile în vederea asigurării unei mai bune
securităţi şi protejări a patrimoniului cultural naţional mobil.
La data prezentei solicitări, ancheta penală este în curs de desfăşurare, iar Ministerul Cultur
a transmis integral organelor de anchetă dosarul care cuprinde documentele referitbare la
exportul temporar al bunurilor. Ministerul Culturii şi Muzeul Național de Istorie a Romanie
colaborează în continuare cu instituțiile abilitate la nivel național şi internațional pentru
cercetarea cazului şi recuperarea celor patru bunuri culturale mobile clasate.
Statul român reiterează solicitarea ca bunurile culturale – de o valoare inestimabilă pentru
cultura şi civilizația noastră, să fie recuperate de autoritățile olandeze şi returnate Romaniel
cât mai repede cu putinţă.
Vă asigurăm, domnule Deputat, de faptul că recuperarea bunurilor reprezintă o preocupare
majoră a autorităților şi instituţiilor statului român, returnarea despăgubirii încasate urmand
a se face cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.
Cu aleasă consideraţie,
DEMETER András – István,
MINISTRUL CULTURII