Ce aș face eu dacă aș fi la conducerea REPER?
Ce ar face George Simion dacă ar fi la conducerea partidului REPER? Desigur, situația este una pur ipotetică, ba chiar utopică, REPER fiind un dușman ideologic pentru noi, AUR, din punct de vedere al valorilor în care credem, chiar semnificativ mai mult decât USR.
Recurg însă la acest exercițiu de imaginație pentru că mi-a atras atenția forma în care este sabotată Elena Lasconi în cursa ei pentru prezidențiale, așa că m-am pus pentru câteva secunde în locul celor de la REPER, refuzații de azi ai omologilor de la USR și izgoniții de ieri din alianța USR+.
REPER a obținut un scor bun la alegerile din 9 iunie – 314.000 de voturi, echivalentul a 3,6% din totalul voturilor valabil exprimate.
Numai cine nu cunoaște lumea politică ar putea afirma că acesta ar fi un scor dezastruos, în condițiile în care cei de la REPER sunt marii perdanți ai formei finale a legii de desfășurare a alegerilor europarlamentare, neavând voie să aibă reprezentanți în secțiile de vot.
Altfel spus, nu vom putea ști cu certitudine dacă acest număr de 314.000 voturi nu a fost, în realitate, unul mai mare.
Un exemplu, nesingular în acest sens? După alegeri, chiar o deputată REPER de Ilfov a sesizat faptul că în secția unde votaseră și ea, și rudele ei, nu a fost numărat oficial niciun vot pentru acest partid.
În România anului 2024, democrația mai există doar pe hârtie. Nu ai reprezentanți în secțiile de vot? Nu contezi!
Alături de AUR, USR și alte formațiuni politice, REPER se numără printre perdanții comasării. Aș putea paria că, în scenariul în care alegerile nu ar fi fost comasate neconstituțional, formațiunea ar fi trecut pragul.
Scorurile obținute în orașele mari, în special în metropolitanul universitare (Cluj-Napoca – 13,3%, Iași – 11,8%, București – 10,8%, sau Timișoara – 9,4%), au fost chiar spectaculoase! Iar la nivel național, cu 314.000 voturi și un electorat recunoscut ca fiind unul informat, disciplinat și mobilizat, la o prezență mai mică la vot, REPER ar fi trecut de pragul de 5%.
Bineînțeles că, sub aspectul legitimității celor aleși, în mod normal este întotdeauna de dorit o prezență mare la vot, doar că în cazul particular al alegerilor din 9 iunie prezența masivă înregistrată la urne a fost mai degrabă consecința a diverse forme de corupere și constrângere a alegătorilor de către primarii în funcție și, în general, de către competitorii PSD-PNL-UDMR.
Acum, să vă spun ce-aș face dacă aș fi în locul lor? L-aș convinge pe Dacian Cioloș să candideze la prezidențiale sau, dacă refuzul acestuia este realmente unul sincer, atunci pe unul din cei doi co-președinți ai formațiunii, Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu, pentru a avea o locomotivă electorală care să tracteze partidul dincolo de pragul de 5%.
În plus, aș bate palma pentru un proiect politic pe termen lung cu Nicu Ștefănuță, ai cărui alegători provin în mod natural, organic, din același bazin cu simpatizanții REPER. Luați împreună, acești susținători ar fi sunt suficienți pentru a obține chiar 7-8% la alegerile din 1 decembrie.
De asemenea, aș aduce laolaltă pe aceeași listă toate partidele sau proiectele de partid din zona progresistă (Drept, unDor, Curaj, Sens și alte acronime mai mult sau mai puțin inspirate din rețeta AUR, categorie la care intră inclusiv denumirea ”Reper”) și aș profita de cei cărora USR le refuză în prezent locuri eligibile. Iar cu toată această armată de mercenari aș construi exact ceea ce îmi lipsește în momentul de față: o rețea teritorială reală și performantă, nu ceea ce adunase Virgil Ardelean cândva pentru nepoțelul său pe structură ”Doi și un sfert”.
În sfârșit, aș lua toate persoanele și personalitățile independente afine valoric și ideologic și aș miza pe notorietatea lor. Valeriu Nicolae e doar un exemplu.
Aș mai avea câteva idei, dar deja sunt prea multe sfaturi gratis pentru o singură zi!
Distribuie articolul pe Social Media
În primul rând cererea locurilor de muncă