De ce este nevoie de un Fond Suveran de Investiții precum cel propus de AUR și care sunt beneficiile

O informație importantă, care a trecut neobservată de presa românească, ne oferă un exemplu concludent cu privire la succesul unui asemenea proiect: Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat un profit de 138 de miliarde de dolari în doar primul semestru al acestui an.

Aceste date ar trebui să ne ridice o întrebare legitimă: de ce Norvegia poate avea un asemenea succes, iar România nu?

În programul de guvernare AUR, pe care l-am prezentat anul trecut, un punct esențial din capitolul „Valorificarea în interesul românilor a resurselor naturale și a companiilor strategice” este crearea în țara noastră a Fondului Suveran de Investiții, după modelul Norvegiei.

Despre asta nu a mai scris presa de propagandă PSD-PNL, au evitat să îl analizeze sau să ne întrebe. De ce? Pentru că Fondul Suveran de Investiții al României, așa cum l-am discutat cu experții noștri în economie, va face ca țara noastră să nu devină una expusă vânzării, exploatării sau lichidării bunurilor sale, când imensele datorii contractate de guvernele PNL-PSD-UDMR vor ajunge la scadență.

Crearea unui asemenea fond reprezintă el în sine un Proiect de Țară pe termen lung, a cărui realizare AUR și-o propune.

Scopul fundamental al acestui Fond Suveran, pornind de la experiența altor state, este asigurarea prosperității viitoarelor generații, folosind resursele naturale de care Țara noastră dispune și pe care le poate exploata în acest moment, pentru propriul său beneficiu.

Finanțarea Fondului Suveran de Investiții al României (FSIR) ar trebui să se realizeze prin patru mecanisme:

1. Direcționarea către FSIR a redevențelor și taxelor de exploatare și licențiere pentru companiile care exploatează: a) hidrocarburi (va fi revăzută legislația petrolieră); b) resurse minerale (va fi revăzută legislația minieră); c) activează în domeniul producției de energie electrică.
2. Cotă parte (50%) din dividendele plătite statului român de companiile la care este acționar (Hidroelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, RomGaz, OMV, Engie, EON, Chimcomplex, Conpet, Transelectrica, CupruMin, Oil Terminal, Unifarm, Societatea Națională a Apelor Minerale, Loteria Română, Administrația Porturilor ș.a.m.d.)
3. Posibilitatea emiterii de obligațiuni corporative.
4. Surse de venit propriu odată ce FSIR va deveni funcțională și va avea plasamente și investiții.

Estimarea este că, din punctele 1 și 2, aportul direct să fie cifrat undeva în jurul a 1,5 miliarde de euro (la valoarea actuală). Sunt bani care altfel mergeau către Bugetul de stat. Spre deosebire de propunerile din trecut, propunerea AUR presupune ca FSIR să nu dețină acțiunile companiilor de stat (nu va fi proprietar), dar va fi finanțat cu fonduri prevăzute la punctele 1 și 2.

Din perspectivă politico–legislativă, constituirea FSIR reprezintă un demers relativ simplu, la nivelul statului român existând deja mecanisme oarecum similare, așa cum sunt celebrele SIF-uri (societăți de investiții financiare).

Totuși, ceea ce lipsește este o conducere națională care să înțeleagă și să aprecieze valoarea unui asemenea fond. Planul Simion urmărește tocmai această direcție: valorificarea resurselor în interesul românilor.

Câteva date care nu pot fi ignorate despre fondul norvegian: profitul de 138 miliarde de dolari a fost determinat în principal de randamentele mari ale investiţiilor sale în acţiuni ale unor companii de tehnologie; până la sfârşitul lunii iunie, fondul norvegian a declarat că avea o valoare de 17.750 miliarde de coroane; randamentul global al fondului pentru perioada de şase luni a fost de 8,6%, ceea ce a fost cu 0,04 puncte procentuale mai mic decât randamentul indicelui său de referinţă.

Până în prezent, fondul suveran al Norvegiei a investit bani în peste 8.700 de companii din peste 70 de ţări din întreaga lume!

Fondul Suveran de Investiții al României nu este doar o propunere economică; este o necesitate strategică pentru a asigura viitorul țării. Așa cum exemplul Norvegiei ne arată, un fond suveran bine gestionat poate aduce beneficii uriașe. România trebuie să se inspire din aceste modele de succes și să-și protejeze resursele pentru a garanta prosperitatea pe termen lung.

Planul Simion reprezintă un pas concret în această direcție, propunând soluții realiste și fezabile pentru reindustrializarea și dezvoltarea economică a României.