Domnul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, trebuie să ne comunice dacă România riscă o criză a datoriei suverane!

Stimate domnule ministru,
Evoluțiile recente din finanțele publice ale României indică o deteriorare
accelerată a situației bugetare, determinată de creșterea alarmantă a datoriei
publice, de majorarea costurilor de împrumut și de incapacitatea Guvernului de a
controla deficitul. În prezent, țara se află într-o poziție vulnerabilă, confirmată de
analize interne – precum recentul raport al Consiliului Fiscal1
– și internaționale, iar trendul actual riscă să alunece înspre o criză a datoriei suverane cu efecte economice
și sociale majore.
Creșterea datoriei publice într-un ritm care depășește constant previziunile
oficiale, dublată de scumpirea finanțării pe piețele externe, ridică semne serioase de
întrebare privind credibilitatea politicilor fiscale adoptate de Ministerulpe care îl
conduceți, domnule ministru, iar în lipsa unor măsuri ferme și coerente, România
riscă să ajungă într-o situație în care refinanțarea datoriei devine dificilă sau excesiv
de costisitoare, o perspectivă nu poate fi ignorată.
În acest context, domnule ministru, vă solicit să prezentați nivelul actual al
datoriei publice, exprimat atât în termeni nominali, cât și ca procent din PIB, și să
precizați dacă depășirea țintelor din strategia fiscal-bugetară reprezintă un eșec de
planificare sau o consecință a unor factori neanticipați. Solicit, totodată, să comunicați
structura exactă a datoriei publice, pe scadențe, monede și tipuri de dobândă, și să
clarificați care sunt riscurile majore identificate în scenariile adverse evaluate de
minister.
Vă rog, de asemenea, să îmi comunicați, în mod transparent, care sunt
costurile medii actuale de finanțare ale României și de ce acestea au crescut. Doresc
să cunosc dacă investitorii internaționali își pierd încrederea în capacitatea României
de a își gestiona datoria și dacă ratingul suveran este expus unui risc real de
retrogradare.
În plus, vă solicit să detaliați măsurile concrete pe care Ministerul Finanțelor le
are în vedere pentru stabilizarea datoriei și readucerea deficitului pe o traiectorie
credibilă, inclusiv prin reforme în structura cheltuielilor publice și prin creșterea
eficienței colectării de venituri și să îmi transmiteți dacă, în momentul actual, există
discuții – oficiale sau informale – cu instituții financiare internaționale privind un
potențial acord de sprijin pentru România, în eventualitatea în care accesul la piețele
financiare se va deteriora.
În final, domnule ministru, vă cer să prezentați planul de acțiune al Guvernului
în situația declanșării unor șocuri externe sau interne care ar putea precipita o criză
a datoriei – majorarea bruscă a dobânzilor, retragerea investitorilor, deprecierea
cursului de schimb sau diminuarea veniturilor bugetare, indicând, totodată, ce
evaluări interne există privind probabilitatea apariției unei crize a datoriei suverane
în următorii doi-trei ani și ce indicatori utilizați pentru monitorizarea acestui risc.

RĂSPUNS:

Stimate domnule Deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera
Deputaţilor cu nr.3530A/2025, având ca obiect„România riscă o criză a datoriei
suverane”, potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele:
Evoluţia datoriei publice guvernamentale este monitorizată permanent şi
se înscrie în cadrul macro-fiscal şi bugetar aprobat prin documentele programatice
asumate de România la nivel naţional şi european, cum este Planul Bugetar-Structural
Naţional pe Termen Mediu pentru perioada 2025 -2031 (PBSNTM).
Nivelul şi dinamica datoriei publice reflectă, în principal, necesarul brut
de finanţare determinat de acumularea deficitelor bugetare din anii anteriori,
refinanţarea datoriei ajunse la scadență, precum şi contextul macroeconomic intern şi
extern.
Anul 2025 marchează o succesiune coerentă de măsuri în scopul asigurării
consolidării bugetare, care vor contribui la întărirea disciplinei fiscale şi la
optimizarea gestionării resurselor publice, în vederea respectării angajamentelor
României din PBSNTM privind ajustarea deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani până
la nivelul de 2,5% din PIB în anul 2031, şi înscrierea evoluţiei datoriei publice în PIB pe
o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB începând cu acelaşi
an.
La sfârşitul lunii august 2025, indicatorul datorie guvernamentală,
calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, se situează la nivelul de
59,7% din PIB. Prezentăm în tabelul de mai jos structura datoriei publice la data de
31 august 2025:
milioane lei –
August 2025
1.084.257
Datoria administraţiei publice
% PIB 59,7%
1. După scadenţă:
– termen scurt 63.107,3
– termen mediu şi lung 1.021.149,7
2. După instrument:
– numerar şi depozite 22.813,7
– titluri de stat 885.958,1
– împrumuturi 175.485,2
Bd. Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti
Tel:+4021.319.96.93; Fax: +4021.319.97.14
e-mail: [email protected]
Page 1/3
ields)
3. După valute:
– lei
euro
USD
– altele
495.397,3
476.196,9
110.583,9
2.078,8
Referitor la evoluţia nivelului dobânzilor aferente fiecărui instrument de
datorie, precizăm că acestea variază în funcţie de un complex de factori care includ
valoarea împrumutului, valuta, maturitatea, evoluţia condiţiilor de pe pieţele financiare.
Din punct de vedere metodologic, costul mediu al datoriei publice se
calculează ca raport între plățile anuale de dobânzi aferente stocului de datorie şi
soldul total al datoriei guvernamentale de la sfârşitul anului precedent. Evoluţia
acestui indicator este una graduală, fiind determinată de structura întregului
portofoliu: chiar dacă dobânzile la noile emisiuni scad, impactul asupra costului mediu
total se propagă într-un ritm mai lent. La sfârşitul lunii august 2025, acest indicator
s-a situat la nivelul de 4,6%1.
Toate informaţiile privind termenii financiari ai titlurilor de stat în
circulaţie (emise pe piaţa internă interbancară, pentru populație, precum şi pe piaţa
externă) sunt publicate pe site-ul Ministerului Finantelor www.mfinante.gov.ro, la Secţiunea Datorie publică -Titluri de stat.
În prima parte a anului 2025, randamentele titlurilor de stat au fluctuat
şi au înregistrat perioade de volatilitate, însă stabilitatea politică obținută după al
doilea tur al alegerilor prezidenţiale, urmată de numirea noului guvern in luna iunie şi
adoptarea pachetelor de măsuri de consolidare fiscală, au favorizat dinamizarea
cererii şi înscrierea pe o tendinţă descendentă a costurilor de împrumut ale statului pe
fondul îmbunătăţirii percepţieí mediilor investiţionale ca urmare a atenuării riscului
de downgrade.
Începând cu luna septembrie a anului 2025, randamentele titlurilor de
stat emise de România pe piața interbancară internă s-au încadrat constant pe o
tendinţă de scădere. În tabelul de mai jos prezentăm evoluţia randamentelor la
titlurile de stat emise pe piaţa externă:
31.12.2024
-01.07.2025
18.12.2025 7.46 7.32 7.36 7.46 7.47 7.46 7.47
7.16
6.93 7.00 7.19 7.26 7.28 7.36 7.36 7.33
7.02
6.50 6.81 6.74 6.78 6.88 6.87 6.92
6.52 6.58
6.00 6.40 6.19 6.10
5.50
5.00
6M 12M 2 3Y 4Y SY 10Y 15y
Din perspectiva Ministerului Finanţelor, considerăm că scăderea
costurilor de finanţare reflectă, în mod obiectiv, o reacţie pozitivă a pieţelor
financiare la măsurile de consolidare fiscală asumate de Guvern. De asemenea,
Ministerul Finanţelor publică periodic aceste informaţii în cadrul Raportului lunar, disponibil pe site-ul www.mfinante.gov.ro, la secţiunea Datorie Publică – Statistici şi prezentări – Datorie guvernamentală
menţinerea și continuarea traiectoriei de ajustare fiscală și a disciplinei bugetare se
vor reflecta pozitiv asupra costurilor de împrumut, reducând presiunea asupra
necesarului de finanţare, facilitând extinderea maturității lor şi îmbunătăţirea
parametrilor de risc pe termen mediu şi lung.
Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen
mediu se revizuieşte anual², pentru a reflecta aceste evolutții și pentru a menţine un
profil de risc prudent. Scenariile adverse analizate vizează şocuri de dobândă,
deprecierea cursului de schimb, deteriorarea condiţiilor de finanţare și evoluţii
macroeconomice nefavorabile, iar rezultatele acestor analize sunt integrate în
deciziile de finanţare.
Structura datoriei publice este gestionată astfel încât să limiteze
riscurile majore asociate portofoliului, respectiv riscul de refinanţare, riscul de rată a
dobânzii şi riscul valutar. În acest sens, Ministerul Finanţelor urmăreşte o distribuţie
echilibrată a scadenţelor, o pondere semnificativă a finanţării în moneda naţională şi
o combinaţie adecvată între dobânzi fixe şi variabile, în concordanță cu toleranţele de
risc aprobate.
România continuă să se finanţeze în mod regulat pe pieţele interne şi
externe, beneficiind de o bază diversificată de investitori. Evaluările agențiilor de
rating confirmă menţinerea calificativului suveran în categoria recomandată
investiţiilor, cu o perspectivă corelată cu evoluțiile fiscale şi macroeconomice, fără a
exista, în prezent, un risc iminent de retrogradare, în absenţa unor deviaţii majore de
la traiectoria de consolidare fiscală.
În prezent, România nu se află în discuții privind un acord de sprijin
financiar cu instituții financiare internationale, accesul la pieţele de capital fiind unul
funcţional. Totodată, politica de finanţare asigură posibilitatea reacţiei rapide în
eventualitatea unor tensiuni severe de piaţă, prin menţinerea unor rezerve de
lichiditate adecvate în contul în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, în valoare
echivalentă acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării
datoriei publice de până la 4 luni.
De asemenea, evaluările interne nu indică, la acest moment,
probabilitatea declanşării unei crize a datoriei suverane. Consolidarea fiscală graduală
şi scăderea deficitului bugetar pe termen mediu si lung către ţinta recomandată de
Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Maastricht, vor
determina reducerea graduală a necesitaţilor de finanţare la nivel guvernamental şi
îmbunătăţirea percepţiei investitorilor asupra sustenabilității finanţelor publice, cu
impact pozitiv asupra costurilor de împrumut şi a cheltuielilor cu dobânzile pe termen
mediu şi lung.
Cu deosebită stimă,
P. MINISTRUL FINANTELOR
SUBSECRETAR DE STAT
Gyorgy Attila