Ministerul Apărării Naţionale trebuie să explice lipsa de transparență privind programele SAFE și obligațiile financiare pe termen lung asumate de statul român!

Domnule ministru,
În spațiul public au apărut informații extrem de grave privind intenția
clasificării detaliilor contractuale aferente programelor SAFE și asumarea
unor obligații financiare pe termen foarte lung pentru achiziții militare, în
condițiile în care opinia publică și Parlamentul României nu au acces la
informațiile esențiale privind costurile reale, dobânzile totale și condițiile
contractuale asumate de statul român. România ar putea ajunge să plătească, timp de aproximativ 45 de
ani, costurile și dobânzile aferente unor programe de înzestrare militară ale
căror detalii ar urma să fie clasificate integral, inclusiv în ceea ce privește
condițiile financiare și obligațiile asumate de stat, o situație care ridică
probleme majore privind controlul democratic asupra cheltuirii banului
public și limitele secretizării în domeniul achizițiilor strategice.
Consider, domnule ministru, că securitatea națională nu poate deveni
un pretext pentru eliminarea totală a transparenței bugetare și pentru
transformarea unor angajamente financiare uriașe în obligații asumate fără
o dezbatere publică și fără control parlamentar real.
Cetățenii României au dreptul să știe ce costuri totale vor suporta
generațiile viitoare, care este valoarea dobânzilor asumate și în ce măsură
aceste contracte afectează capacitatea statului de a finanța alte domenii
esențiale precum sănătatea, educația sau infrastructura.
În plus, consider deosebit de grav faptul că, în contextul actual al
deficitului bugetar ridicat și al presiunilor fiscale asupra populației și
mediului economic, Guvernul pare dispus să accepte obligații financiare
întinse pe decenii, în condițiile unei transparențe aproape inexistente.
Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți răspusuri
punctuale la următoarele întrebări următoarele întrebări:
1. Care este valoarea totală a obligațiilor financiare pe care România
intenționează să le asume prin mecanismul SAFE, inclusiv valoarea
estimată a dobânzilor și perioada de rambursare?
2. Ce companii și state vor beneficia direct de aceste contracte și ce
procent din valoarea programelor va reveni industriei de apărare
din România?
3. Ce obligații concrete de offset, transfer de tehnologie, producție
locală și mentenanță pe teritoriul României au fost negociate în
cadrul acestor programe?
4. Cine a decis clasificarea contractelor SAFE și ce categorii de
informații vor fi secretizate, inclusiv dacă această clasificare va
include componentele financiare și clauzele contractuale?
5. Vor avea Parlamentul României și instituțiile abilitate acces
integral la condițiile financiare, anexele și obligațiile asumate prin
aceste contracte?
6. Ce impact estimează Guvernul că vor avea aceste obligații
financiare asupra deficitului bugetar și asupra capacității statului
de a finanța alte domenii esențiale în următoarele decenii?

RĂSPUNS:

STIMATE DOMNULE DEPUTAT,
Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministrului apărării naționale, înregistrată la
Camera Deputaților cu nr. 5285A/2026, având ca obiect,Lipsa de transparență privind programele
SAFE şi obligațiile financiare pe termen lung asumate de statul român”, vă comunic următoarele:
În ceea ce priveşte prima întrebare, este de evidențiat că, la nivel național, implementarea
programului SAFE este reglementată prin Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind
măsurile de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de
instituire a Instrumentului ,„Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea
industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative,
aprobată cu o completare prin Legea nr. 4/2026, cu modificările şi completările ulterioare, denumită
în continuare O.U. G. nr. 62/2025.
În temeiul prevederilor art. 1¹ alin. (3) din acest act normativ, Ministerul Finanţelor gestionează
relaţia financiară cu Comisia Europeană în cadrul Instrumentului SAFE, prin contractarea şi
administrarea împrumutului, efectuarea plăților şi a rambursărilor, monitorizarea şi raportarea
implementării Planului de investiţi, definit la art. 1 alin. (2) lit. e) din O.U.G. nr. 62/2025, asigurarea
controlului financiar şi a conformităţii, precum şi prin îndeplinirea rolului de punct de contact
instituţional.
Referitor la întrebările de la nr.crt. 2-4, este de menționat că, potrivit prevederilor art. 3 lit. b) din
O.U.G. nr. 62/2025, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT)
„transmite Cancelariei Prim-Ministrului, la solicitarea acesteia, propuneri de măsuri de cooperare
aferente fiecărui proiect propus pentru accesarea instrumentului de finanțare SAFE”.
Conform prevederilor art. 4 alin. (1) din acelaşi act normativ, şeful Cancelariei Prim-Ministrului
stabileşte, prin ordin cu caracter individual, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect.
În temeiul prevederilor art. 5 alin. (10) şi (11) din O.U.G. nr. 62/2025, Ministerul Apărării
Naţionale (MApN), prin Direcţia generală pentru armamente în calitate de autoritate contractantă, are
obligaţiile de a condiţiona receptia produselor de prezentarea documentului de certificare privind
îndeplinirea cerinţelor de cooperare şi a obligaţiilor specifice, emis anterior recepției, şi de a reflecta
această cerinţă în documentația de atribuire.
Conform prevederilor art. 51 alin. (2) din Ordonanfa de urgență a Guvernului nr. 114/2011
privind atribuirea aumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securității,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările
ulterioare, ,,autoritatea contractantă are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului
României pentru inițierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului,
fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100.000.000 euro. Parlamentul
României, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranță națională, se pronunţă cu
privire la respectiva solicitare în termen de 30 zile de la primirea acesteia”.
Prin derogare de la prevederile art. 51 alin. (2) teza a doua din ordonanţa de urgență a
Guvernului sus-menționată, ,pentru proiectele propuse în cadrul instrumentului de finanțare SAFE,
Parlamentul României, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se
pronunţă cu privire la solicitarea de aprobare prealabilă, în termen de 20 de zile de la primirea
acesteia”, potrivit dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 62/2025.
1 din 3
Astfel, în data de 28 aprilie 2026, comisiile sus-menționate au elaborat raport favorabil asupra
Solicitării Ministerului Apărării Naționale către Parlamentul României privind obținerea aprobării
prealabile pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor pentru 15 proiecte propuse
pentru finanțare prin Instrumentul,Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), Direcția generală
pentru armamente derulând procedurile de atribuire în conformitate cu respectiva aprobare
prealabilă, detalii asupra acestor aspecte, inclusiv privind operatorii economici, regăsindu-se рe
site-ul instituției militare, în cadrul secțiunii „MAPN”, subsecţiunea,,Informații de interes
public/Programul SAFE”.
Cu privire la cea de-a patra întrebare, este de precizat că, în prezent, contractele semnate de
instituția militară, prin Direcţia generală pentru armamente, în cadrul Instrumentului de finanțare
SAFE, nu sunt clasificate.
Protecţia informaţiilor clasificate ce constituie secret de serviciu este reglementată prin Legea
nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi
prin Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin
Hotărûrea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Clasificarea unui
contract de achiziție drept secret de serviciu se aplică atunci când documentaţia sau obiectul acestuia
conţine informaţii a căror divulgare neautorizată poate prejudicia interesele statului sau ale
instituțiilor publice. Divulgarea acestor tipuri de informații atrage răspunderea penală.
În ceea ce priveşte cea de-a cincea întrebare, este de semnalat că autoritatea contractantă trebuie
să asigure respectarea principiului transparenţei şi al caracterului public al dosarului de achiziție
publică, precum şi interesele legitime ale ofertantului, atunci când acesta declară şi dovedeşte că
anumite elemente din ofertă sunt confidenţiale.
Conform prevederilor art. 6, cu denumirea marginală,,Obligaţii ale autorităților/entităţilor
contractante privind confidențialitatea”, din Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor
contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autoritățile sau
entitățile contractante în domeniile apărării și securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE
şi 2004/18/CE, autoritatea contractantă […] nu divulgă informaţiile comunicate de operatorii
economici cu titlu confidențial; respectivele informații cuprind în special secrete tehnice sau
comerciale şi aspectele confidentiale ale ofertelor”.
Potrivit art. 10 din Ordonanfa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care
transpune la nivel naţional Directiva 2009/81/CE, ,[…] autoritatea contractantă are obligația de a
asigura garantarea protejării acelor informații pe care operatorul cconomic le precizează ca fiind
confidenţiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia
interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi
proprietatea intelectuală”.
De asemenea, potrivit art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu
modificările şi completările ulterioare, […] autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui
informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau
fundamentări/justificări de pret/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia
ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt
protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra
datelor/informatiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau
comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală”.
În plus, sunt de remarcat reglementările înscrise la art. 217 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 98/2016,
cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
,(5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cи
respectarea termenclor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la
informațiile de interes public şi nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informatii din
cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare şi/sau fundamentările/justificările de pre/cost au
fost declarate şi probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii.
2 din 3
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de
atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate
depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la
raportul procedurii de atribuire şi la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice,
propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de pre/cost. Autoritatea contractantă este
obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii
cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informațiile din cadrul propunerilor
tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de pret/cost care nu au fost declarate şi probate de către
ofertanţi ca fiind confidenţiale”.
Aceleaşi considerente ce reies din cuprinsul Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările
ulterioare, sunt valabile şi în situațiile similare care se circumscriu dispozițiilor Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu
modificările şi completările ulterioare.
În contextul normativ antereferit, rezultă că Parlamentul României şi instituţiile abilitate pot
avea acces integral la condiţiile financiare, anexele şi obligaţiile asumate prin contractele semnate în
cadrul programului SAFE, cu excepţia situațiilor în care autoritatea contractantă are obligaţia de a nu
dezvălui informatiile/elementele din cadrul propunerii tehnice şi/sau financiare şi/sau
fundamentările/justificările de pret/cost transmise, indicate şi dovedite de operatorii economici ca
fiind confidenţiale.
Cu privire la ultima întrebare, vă informez că potrivit prevederilor art. I alin. (1) din Legea nr.
346/2006 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, Ministerul Apărării Naționale este organul de specialitate al
administratiei publice centrale, care conduce şi desfăşoară activităţile în domeniul apărării țării.
Față de cele ce preced, având în vedere responsabilitățile şi atribuţiile instituției militare, astfel
cum derivă din cuprinsul legii sus-menționate şi al O.U.G. nr. 62/2025, menționez că aspectele
semnalate în cuprinsul intervenției parlamentare excedează domeniului de activitate al Ministerului
Apărării Naționale.