„Am fost mințiți încă de la bun început. Cu toții. Profesorul, studentul, părintele, angajatul, antreprenorul, pensionarul. Niciunul dintre noi nu a scăpat neatins de brațul murdar al politicienilor. Pe toți ne leagă suferința și dezgustul pe care a trebuit să le îndurăm în toți acești ani. Ne-au mâncat zilele, dar noi am continuat să mergem mai departe.

Ne-am asumat, în mod încăpățânat, această realitate, crezând că lucrurile se vor îndrepta de la sine. Am crezut, din tot sufletul, că oamenii buni vor reuși, într-un final, să preia frâiele puterii. Între timp, ne-am lăsat duși cu zahărul de către o gloată de neaveniți, care ne-a promis, de la o vară la alta, prosperitate. Și noi i-am crezut ori am tăcut și am mers, stoici, mai departe.

Și uite cum au trecut anii. Iar România a stat pe loc, și noi odată cu ea. Am fost ținuți pe loc de către o clasă politică incapabilă să înțeleagă care sunt reformele de care avem nevoie cu toții. Și în timp ce noi am stat pe loc, lumea din jurul nostru s-a schimbat. Radical. Și în loc să o înfruntăm uniți și puternici, suntem lăsați la mila sorții. Pentru că refuzăm să ne trezim. Pentru că vrem să continuăm să mergem mai departe, către nicăieri.

„Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte”. Poate e chiar vina imnului că nu ne-am deșteptat până în acest moment. Sau poate e vina noastră, pentru că nu mai vrem să ascultăm ceea ce ne spune imnul. În orice caz, a venit momentul să ne trezim la realitate. Și să ne înfruntăm demonii, până nu e prea târziu.

Dramele profesorilor sunt și dramele noastre. Iar lupta lor, una dusă pentru a-și asigura o viață decentă, este o luptă prin care am trecut mulți dintre noi în acești ultimi 30 de ani. Este o luptă pe care o cunoaștem foarte bine, pentru că a fost, este și va fi și a noastră. Iar dacă în trecut am ales, de cele mai multe ori, să luptăm singuri, de data aceasta e timpul să o facem împreună.

Vrem să trăim toți bine, la finalul zilei. Vrem să rămânem în țara noastră, alături de prieteni și familie, nu să plecăm în lume, printre străini.

Vrem ca politicienii să reprezinte interesele noastre, nu pe ale lor. Vrem să fim respectați și consultați atunci când se iau decizii, nu ignorați și batjocoriți. Vrem o Românie normală, pe care știm că o putem avea. Am fost mințiți încă de la bun început. Cu toții. Poate de aceea ar trebui să ne trezim la realitate acum. Pentru că știm. Pentru că mai avem, totuși, timp să remediem situația. Pentru că dacă nu o facem acum, atunci România se va stinge de la un an la altul. Iar singura noastră amintire va fi aceea că nu ne-am deșteptat atunci când a fost nevoie.

Nemulțumirea din societatea românească crește de la o zi la alta.