Prim-ministrul, Ilie Bolojan, trebuie să ne dea explicații despre stadiul reformei companiilor de stat care a devenit un slogan fără aplicare reală și pierderi enorme pentru bugetul țării!

Stimate domnule prim-ministru,
România deține, în prezent, un număr foarte mare de companii de
stat, estimate la peste 1.500 de entități, dintre care 230 sunt la nivel central
și restul sub autoritățile locale, ceea ce sugerează o prezență excesivă a
statului în economie și o lipsă de selecție strategică a domeniilor în care
statul ar trebui să rămână principal acționar. Potrivit datelor oficiale,
aproximativ 185 dintre aceste companii sunt complet inactive, fără angajați,
fără declarații financiare și fără activitate economică, fiind, practic, „cadavre
administrative” pe hârtii.

Analizele Ministerului de Finanțe indică faptul că pierderile totale
cumulate ale companiilor de stat se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei,
multe dintre aceste pierderi fiind istorice, precedând actualul mandat
guvernamental. În anumite situații, pierderile depășesc capitalul propriu,
ceea ce, conform legii, ar fi trebuit să ducă la insolvență sau lichidare.
.
Mai mult decât atât, domnule prim-ministru, reformele anunțate în
repetate rânduri de Guvern, deși prezentate mediatic ca un proiect amplu de
eficientizare a statului ca proprietar, au rămas, în mare parte, un slogan fără
aplicare reală, fără rezultate vizibile în ceea ce privește restructurarea,
profesionalizarea managementului, eliminarea influențelor politice sau
responsabilizarea consiliilor de administrație, spre exemplu, în numeroase
cazuri, aceste consilii au funcționat ani la rând fără un control real, fără
responsabilitate și fără sancțiuni pentru gestionare defectuoasă, ceea ce a
permis acumularea pierderilor fără consecințe.
Având în vedere realitățile pe care vi le-am prezentat prin intermediul
prezentei întrebări parlamentare și care afectează grav finanțele publice,
eficiența economiei și încrederea contribuabililor în modul în care este
administrat patrimoniul statului, domnule prim-ministru, solicit răspunsuri
pentru următoarele întrebări:
1. Care este situația actualizată, la nivel național, a tuturor companiilor
de stat vizate de reformă, inclusiv numărul total de companii active,
inactive, aflate în insolvență sau în lichidare, împreună cu cifrele
privind numărul de angajați din aceste companii și nivelul cheltuielilor
salariale totale?
2. Care este suma totală plătită în ultimii 5 ani pentru salarii, bonusuri și
alte beneficii acordate angajaților și conducerii (consilii de
administrație, directori generali etc.) în companiile de stat care au înregistrat pierderile cumulate de 14 miliarde de lei și cum justifică
Guvernul aceste cheltuieli în contextul rezultatelor financiare negative?
3. Care sunt măsurile și calendarul detaliat de reformă a companiilor de
stat, astfel încât eficientizarea, restructurarea, profesionalizarea
managementului și responsabilizarea consiliilor de administrație să nu
rămână doar lozinci, ci să producă efecte reale și verificabile asupra
performanței economice?
4. Cum garantează Guvernul că numirile în consiliile de administrație și în
conducerea companiilor de stat vor fi efectuate exclusiv pe criterii de
competență și profesionalism, eliminând influența politică, clientelismul
și lipsa de responsabilitate care au caracterizat funcționarea acestor
entități până în prezent?
5. Ce mecanisme de control și sancțiune au fost instituite pentru situațiile
în care companiile de stat continuă să funcționeze cu pierderi mari,
fără restructurare, și ce rol vor avea Parlamentul și instituțiile de audit
în monitorizarea implementării reformei?

RĂSPUNS:

Către,
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
Domnului Nini SĂPUNARU, SECRETAR DE STAT
97-02-202h
Stimate domnule Secretar de Stat,
Ca urmare a adresei dumneavoastră nr. 577/2026, înregistrate la Agenţia pentru
Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor întreprinderilor Publice (AMEPIP) cu numărul
5P/22.01.2026, prin care transmiteți întrebarea nr. 3773A/2026 formulată de către domnut
deputat George Nicolae SIMION, adresată Prim-Ministrului, întrebare ce are ca obiect
„Reforma companiilor de stat – slogan fără aplicare reală şi pierderi enorme pentru bugetul
public,” vă prezentăm răspunsul nostru:
1. Care este situația actualizată, la nivel național, a tuturor companiilor de stat vizate de
reformă, inclusiv numărul total de companii active, inactive, aflate în insolvenţă sau în
lichidare, împreună cu cifrele privind numărul de angajați din aceste companii şi nivelul
cheltuielilor salariale totale?
Raportat la sfera de competentă a AMEPIP şi conform celor maí recente date (actualizate
la zi), AMEPIP are în perimetrul de monitorizare 1.315 întreprinderi publice active plus 59
cu activitate întreruptă, în insolvenţă, faliment sau în curs de dizolvare, însă trebuie
precizat faptul că situaţia este într-o continuă dinamică, astfel că cifrele pot varia de la o
perioadă la alta.
Conform reglementărilor legale, AMEPIP publică anual informații standardizate privind
performanța întreprinderilor publice pe baza situaţiilor financiare raportate de acestea la
Ministerul Finanţelor, conform termenelor legale în vigoare. O situație centralizată a tuturor
întreprinderilor publice monitorizate de AMEPIP si a rezultatelor acestora pentru ultimut an
de raportare poate fi consultată pe site-ul AMEPIP, în cadrul secţiuníi Tabloul de Bord,
disponibilă la acest link:

2. Care este suma totală plătită în ultimii 5 ani pentru salarii, bonusuri şi alte beneficii
acordate angajaților şi conducerii (consilii de administrație, directori generali etc.) în
companiile de stat care au înregistrat pierderile cumulate de 14 miliarde de lei şi cum
justifică Guvernul aceste cheltuieli în contextul rezultatelor financiare negative?
AMEPIP deţine informații centralizate privind îndemnizaţiile acordate organelor de
conducere din întreprinderile publice centrale începând cu 06.03.2024, data la care agenţia
a devenit operaţională. De asemenea au fost publicate pe site-ul instituţiei informaţiile
privind îndemnizaţiile acordate membrilor consiliilor de administrație și/sau consiliilor de
supraveghere.
Totodată reamintim că, potrivit legislaţiei în vigoare, întreprinderile publice au obligația
ca prin grija preşedintelui consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere, după
caz, să publice pe pagina proprie de internet, pentru informarea acţionarilor și a publicului,
raportul anual privind remuneraţiile şi alte avantaje acordate administratorilor şi directorilor,
respectiv membrilor consiliului de supraveghere şi ai directoratului, aferente exercițiului financiar.
Informaţiile sunt disponibile la următorut link: tps:/amepip.gov.ro/indem.nizatin.ca-Cs/
3. Care sunt măsurile şi calendarul detaliat de reformă a companiilor de stat, astfel încât
eficientizarea, restructurarea, profesionalizarea managementului şi responsabilizarea
consiliilor de administraţie să nu rămână doar lozinci, ci să producă efecte reale şi verificabile asupra performanţei economice?
Reforma întreprinderilor publice este una dintre preocupările centrale ale Guvernului
României, în sprijínirea acestui demers fiind constituit, prin Decizia Prim-Ministrului nr.
572/19.12.2025, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9- Îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în
cadrul întreprinderilor de stat din componenta 14 – Buna guvernanţă din Planul naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Ca o dovadă a interesului deosebit acordat reformei întreprinderilor publice, conducerea
Comitetului este asígurată de către viceprim-ministrul fără portofoliu care coordonează
reforma statului și procesul de eficientizare a activității instituțiilor publice, în calitate de preşedinte. În sensul derulării activităților de reformă, Comitetul stabileşte domeniile în care
statul urmărește să menţină, să crească sau să reducă prezenţa sa, pe baza unei hărţi
sectoriale guvernamentale, stabileşte criteriile şi metodologia de clasificare strategică a
întreprinderitor publice (strategice esențiale, necesare, neviabile, suprapuse sectorial, comerciale) și, nu în ultimul rând, integrează analiza AMEPIP cu analiza sectorială realizată
de autorităţile publice tutelare. Pe baza acestei analize, Comitetul elaborează documentul
de poziție consolidat.
La nivelul Comitetului s-a stabílit că reforma companiilor de stat să implice un
programul pilot aferent Reformei 9 din PNRR, program ce urmăreşte consolidarea funcţiei
de stat proprietar şi îmbunătăţirea performantei întreprinderilor publice prin clarificarea
rolului strategic al acestora, precum şi alinierea obiectivelor şi fundamentarea deciziilor
guvernamentale pe baze analitice comune.
Procesul de evaluare și aliniere strategică este structurat pe etape succesive, cu termene
clare, asigurând un cadru coerent pentru fundamentarea deciziilor strategice și intervenţiilor
guvernamentale, în funcţie de situaţia fiecăreiîntreprinderi publice.
În prima etapă, derulată până la 10-15 ianuarie, companiile din lista pilot au realizat
autoevaluarea, pe baza unui formular completat de preşedintele Consitiului de Administraţie
sau de Supraveghere și validat de autoritățile publice tutelare, cu sprijinul AMEPIP. Această etapă urmăreşte stabilirea unei imagini consolidate asupra performanţei şi poziţionării fiecărei companii.
Etapa a doua, desfăşurată în perioada 15-31 ianuarie 2026, a constat în dialoguri de
performanţă interne la nivetul ministerelor, asistate de AMEPIP, având ca obiectiv clarificarea
informaţiilor, alinierea perspectivelor şi identificarea principalelor riscuri şi urgenţe.
În etapa de prioritizare şi decizie strategică (ianuarie-februarie 2026), este definit un grup
restrâns de companii prioritare, supus aprobării Guvernului/CNR9, unde sunt aliniaţi
indicatorii de performanţă cu rolul strategic al fiecărei companii, sunt stabilite direcțiile de
acţiune și întocmirea Documentelor Sectoriale de Aşteptări (DSA) pentru întreprinderile pilot
în coordonare cu ministerele de resort.
Etapa a patra, aferentă perioadei februarie-martie 2026, vizează elaborarea şi ajustarea
planurilor de acţiune și de redresare, aprobarea acestora de către autorítățile publice
tutelare și corelarea cu procesele bugetare și cu reformele în curs, precum şi instituirea unui
cadru de monitorizare periodică.
în etapa finală (aprilie-iunie 2026), sunt implementate deciziile strategice aprobate la
nivelul Guvernului/CNR9, planurile de restructurare sau redresare ale companiilor pilot sunt
aprobate sau ajustate formal de către AGA, iar dialogurile de performanţă sunt derulate cu
frecvență ridicată, urmând ca după 30 iunie 2026 acestea să continue trimestrial.
Menţionăm că ulterior implementării programului pilot şi în funcţie de rezultatele
obţinute în urma desfășurării acestuia, se va analiza la nivelul Guvernului oportunitatea
extinderii, adaptării şi aplicării metodologiei la nivelul celorlalte întreprinderi publice.
4. Cum garantează Guvernul că numirile în consiliile de administrație şi în conducerea
companiilor de stat vor fi efectuate exclusiv pe criterii de competenţă și profesionalism,
eliminând influenţa politică, clientelismul şi lipsa de responsabilitate care au caracterizat
funcţionarea acestor entităţi până în prezent?
Având în vedere angajamentele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi
Rezilienţă, aprobat prin Decizia de Implementare a Consiliului din 29 octombrie 2021,
Guvernul României a aliniat în mod constant legislaţia privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice la cerintele Comisiei Europene şi în acord cu necesitatea
implementării unui cadru clar, transparent şi competitiv pentru selectia si mandatul
administratorilor acestor entităţi.
Noile reglementări au fost finalizate în cadrul dialogului permanent între Secretariatul
General al Guvernului, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice şi reprezentanții Comisiei Europene.
Precizăm astfel că pentru asigurarea transparenţei, a competitivității și a asumării răspunderii publice, au fost stabilite criterii de selecţie mai clare, mai riguroase, inclusiv
prin impunerea veríficării conflictelor de interese. Astfel, membrii comisiilor de selecţie şi nomínalizare nu se pot afla în raporturi juridice de coordonare sau subordonare ierarhică cu candidații înscrişi la procedura de selecţie și nominalizare. Dacă există astfel de situații, conducătorul autorității publice tutelare va dispune înlocuirea membrilor aflaţi în incompatibilitate.
În plus, membrii consiliului de administraţie nu vor putea cumula calítatea de membru cu
cea de salariat al întreprinderii publice. Dacă administratorii sunt desemnați dintre salariații întreprinderii publice, contractul individual de muncă va fi suspendat pe perioada mandatului.
În sensul celor menţionate anterior, precizăm faptul că Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia pentru Monitorizarea și Evaluarea Performantelor Întreprinderilor Publice se
află într-un dialog permanent cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru modificarea şi
îmbunătăţirea continuă a legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor
publice din România.
5. Ce mecanisme de control şi sancţiune au fost instituite pentru situațiile în care companiile
de stat continuă să funcţioneze cu pierderi mari, fără restructurare, şi ce rol vor avea
Parlamentul şi instituțiile de audit în monitorizarea implementării reformei?
Cadrul legislativ privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, respectiv Ordonanţa de Urgenţă 109/2011 cu modificările şi completările ulterioare, prevede o serie întreagă de norme obligatorii, atât pentru autoritățile publice tutelare, cât şi pentru
întreprinderile publice din subordinea acestora, dar şi pentru preşedinţii şi membrii consiliilor
de administraţie sau supraveghere. Nerespectarea acestor obligații legale atrage după sine
un întreg regim sancţionatoriu, care poate merge de la avertisment până la aplicarea
amenzilor. Încă de anul trecut, activitatea AMEPIP a inclus, pe lângă sesiuni de instruire şi
îndrumare, acţiuni de verificare și control la nivelul autorităților publice tutelare și al
întreprinderilor publice, urmărindu-se reducerea situațiilor de nerespectare a legislației în vigoare şi consolidarea principiilor de guvernanţă corporativă.
Reforma întreprinderilor publice presupune implicit continuarea unor astfel de misiuni de
verificare şi control de către personalul desemnat cu atríbuţii în acest sens, monitorizarea
implementării reformei derulându-se în mod permanent la nivelul Agenţiei pentru
Monitorizarea şi Evaluarea Performantelor Întreprinderilor Publice. Aşa cum a fost anunțat
și public, AMEPIP a declanşat la începutul acestui an o serie de verificări la nivelul a 847 de
autorități publice tutelare, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenţă a
Guvernului nr. 69/2025 privind reglementarea unor măsuri în domeniul guvernantei
corporative a întreprinderilor publice. Aceste acţiuni de control vizează analizarea cauzelor
pentru care procedurile de selecţie a membrilor organelor de administrare şi conducere ale
întreprinderilor publice nu au fost finalizate în termenele legale. Verificările au ca scop
stabilirea persoanelor responsabile, precum şi aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația
în vigoare, potrivit competențelor legale ale agenţiei. Rolul şi obiectivul acestor controale
constau în asigurarea îndeplinirii jalonului asumat de România prin Planul Național de
Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în domeniul guvernanţei corporative, în vederea respectării angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Cu deosebită considerație,
PREŞEDINTE AMEPIP
Anişoara ULCELUŞE