Ministrul Apărării Naționale, domnul Radu Miruță, trebuie să ne explice cum a fost posibil ca o dronă rusească să zboare 50 km. în interiorul României!

Stimate domnule Ministru,

Evenimentul recent privind pătrunderea și prăbușirea unei drone rusești în
județul Vaslui reprezintă un semnal de alarmă extrem de grav pentru securitatea
națională a României. Este inacceptabil ca o dronă străină să traverseze peste 50 km
în interiorul spațiului aerian românesc fără a fi interceptată, iar autoritățile
responsabile să nu poată împiedica această încălcare flagrantă a suveranității țării.
Acest incident ridică întrebări urgente privind eficiența sistemelor de detectare radar,
coordonarea între structurile militare și civile, precum și aplicarea procedurilor de
răspuns la amenințări aeriene.
Mai mult, potrivit declarațiilor oficiale, avioanele de luptă românești și ale
aliaților NATO au fost ridicate de la sol și au primit permisiunea să angajeze ținta,
însă nu au tras, invocând riscul unor daune colaterale, iar aceast detaliu ridică
probleme majore legate de gradul de pregătire al forțelor armate și de capacitatea
decizională în situații critice, lăsând cetățenii români vulnerabili în fața unor
amenințări externe.
Nu putem ignora, domnule ministru, faptul că astfel de incidente repetate —
drona nu a fost singura care a intrat, de curând, în spațiul aerian al României fără a fi
oprită — indică lacune strategice în apărarea teritoriului, dar și un deficit de reacție
rapidă și coordonată între instituțiile statului. Este obligația Guvernului și a
Ministerului pe care îl conduceți să garanteze că niciun obiect aerian neidentificat nu
poate pătrunde în țara noastră fără a fi detectat, interceptat și, dacă este cazul,
doborât.
Având în vedere gravitatea situației și necesitatea imperativă de a proteja
suveranitatea națională, siguranța cetățenilor și integritatea spațiului aerian,
domnule ministru, vă solicit să îmi răspundeți următoarelor întrebări:
1. Cum este posibil ca o dronă să înainteze atât de mult în interiorul spațiului
aerian național fără a fi doborâtă?
2. La ce altitudine zbura drona și pe ce traiectorie aproximativă, a fost detectabilă
constant pe radar?
3. De ce piloții avioanelor de vânătoare românești și germane au refuzat să
deschidă focul, deși au avut permisiunea? Care au fost criteriile de risc evaluate
și ce daune colaterale s-au estimat?
4. Dacă s-a monitorizat constant traiectoria dronei, de ce nu s-a executat foc de
nimicire de la sol cu ajutorul sistemelor antiaeriene locale?
5. Care este concluzia preliminară a analizelor – drona s-a prăbușit „singură” — a
fost vorba despre o pierdere de comenzi, lipsă de combustibil sau alt motiv?
Solicit răspuns scris.

RĂSPUNS:

STIMATE DOMNULE DEPUTAТ,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministrului apărării naționale,
înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3272A/2025, având ca obiect Esec grav al
autorităților române – dronă rusească traversează 50 km în interiorul României”, vă comunic
următoarele:
Armata României, în cooperare cu aliații şi partenerii, aplică măsuri de vigilenţă
întărită, stabilite potrivit planurilor naționale şi aliate, monitorizează permanent spațiul național
terestru, maritim şi aerian şi cooperează cu structurile Organizației Tratatului Atlanticului de
Nord (NATO) pentru consolidarea apărări pe întregul flanc estic şi descurajarea oricăror
agresiuni împotriva teritoriului aliat.
Ministerul Apărării Naționale a monitorizat în timp real. prin structurile cu
responsabilități în domeniu, spațiul aerian din proximitatea României pe parcursul incidentului
la care faceți referire în intervenția parlamentară, din informațiile obținute prin sistemele
electronice de supraveghere şi mijloacele de monitorizare nerezultând amenințări militare
directe la adresa teritoriului național.
Totodată, este de subliniat că spaţiul aerian al țării noastre, integrat în spațiul aerian al
NATO, este bine apărat. În situația detectării în proximitatea granițelor României a unor
aeronave fară pilot la bord, structurile specializate ale Ministerului Apărării Naționale alertează
forţele aflate în serviciul de poliţie aeriană şi notifică Inspectoratul General pentru Situații de
Urgenţă pentru instituirea măsurilor de alertare a populației.
Având în vedere proximitatea tintelor lovite la frontiera României, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca fragmente sau resturi ale aeronavelor fără pilot, lansate de fortele armate ale
Federaţiei Ruse şi distruse de apărarea antiaeriană ucraineană, să cadă accidental pe teritoriul
României.
Evoluțiile necontrolate ale aeronavelor fără pilot la bord (UAV-urilor) ale căror resturi
au fost descoperite pe teritoriul național nu pot fi întotdeauna observate de către sistemele de
supraveghere şi avertizare timpurie din cauza altitudinilor joase la care zboară. a suprafetelor
de reflecţie reduse sau ecranării generate de teren şi de infrastructura portuară a Ucrainei.
UAV-urile au fost concepute pentru parcurgerea unor distanțe mari în regim de croazieră, la
altitudini joase şi viteze reduse. Atingerea unor raze de acțiune de ordinul sutelor de kilometri
este posibilă, în principal, datorită acestor viteze scăzute şi a utilizării unor structuri uşoare,
realizate preponderent din materiale compozite, nemetalice. Astfel, deşi viteza redusă le face
vulnerabile, aceasta este compensată prin evoluția la înălțimi joase, ceea ce îngreunează
detectarea lor. In plus, folosirea materialelor compozite şi a unei geometrii de tip aripă delta
contribuie la o amprentă radar foarte redusă, suprafața efectivă de reflexie fiind mult sub
0,1m².
Parcursul de croazieră al acestor aeronave se desfăşoară pe ținte fixe predefinite, cu
navigația pe baza unor programe prestabilite. sub controlul unui sistem de dirijare. Sistemul de
dirijare are rolul, pe cea mai mare parte a traiectoriei, de a menţine un regim de zbor stabil, cu
parametri invarianți şi fără schimb de date cu exteriorul, prin intermediul unui subsistem de
stabilizare dedicat.
În apropierea obiectivului, traiectoria poate fi corectată prin diverse modalități, inclusiv
prin schimbarea parametrilor de zbor, pentru angajarea ţintei. În lipsa unei actualizări
corespunzătoare a programului de zbor înainte de această fază, evoluția UAV-ului continuă sub
controlul subsistemului de stabilizare până la epuizarea combustibilului, situație care se
întâmplă şi atunci când componentele sistemului de dirijare, care nu sunt incluse în
subsistemul de stabilizare, sunt scoase din funcțiune.
În contextul mai sus arătat şi din cercetările întreprinse până în prezent, reiese că
aeronava fără pilot la bord ale cărei fragmente au fost descoperite în județul Vaslui a fost
utilizată în atacurile asupra porturilor ucrainene şi a intrat într-o evoluție necontrolabilă în
vecinătatea țintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spațiul aerian național şi
căderea acesteia când combustibilul s-a epuizat. Acțiunile UAV-ului au fost observate cu
intermitențe de către sistemele de supraveghere şi avertizare timpurie din cauza evoluției
acestuia la înălțimi mici, a suprafetelor de reflexie reduse şi a ecranării generate de teren.
În final, este de evidențiat că actele normative specifice şi procedurile elaborate în
conformitate cu prevederile Legii nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian
național asigură cadrul legal necesar pentru o reacţie rapidă a structurilor responsabile în
domeniu. Regulile de angajare conțin instrucţiuni clare privind modul de acțiune împotriva
UAV-urilor care utilizează neautorizat spațiul aerian național. În acest sens, este de amintit că.
potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) din legea sus-menționată, măsurile împotriva acestor
aeronave sunt luateîn raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional
aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstantele specifice ale evenimentului
şi, ţinând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind
distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian naţional”.
VICEPRIM-MINISTRU,
MINISTRUL APĂRAM NATIONALE
RADU DINEL MIRUȚA