Doamne, mare îți e grădina! USR a ajuns să scoată ghiduri de manipulare electorală pentru Nicușor Dan

Citeam, amuzat, cum USR ne oferea, cu mândrie, un ghid de „convingere” a celor care nu sunt în bula lor – adică marea majoritate a românilor. A fost publicat de Vlad Voiculescu, „magicianul”, și din el mai lipsea, la final, „Distribuie și convinge în 3 pași simpli!”, ca să fie tacâmul umoristic complet.

GHIDUL USR:

Ghidul prin care îl convingi pe „celălalt”. Pe cel care votează altfel. Pe cel care nu are încredere. Pe cel care a obosit.

Nu-l certa. Nu-l ironiza. Nu-l trata de sus. Asta nu convinge pe nimeni.
Mai sunt doar câteva zile! Haideți să îi convingem de drumul european pe cei care nu sunt în bula noastră – în viața reală -, nu să îi ironizăm pe internet!

Mai bine, întreabă-i:

– Dacă e taximetrist:

„Șefule, ai prins vreodată o autostradă din aia adevărată? Cu ieșiri clare, fără gropi, fără aglomerație? Știi cine a pus banii pentru alea? Europa. Fără ea, făceam slalom pe DN1, până la pensie.”

– Dacă e chelneriță:

„Ai clienți străini? Primezi bacșiș și în euro? Ăia vin pentru că suntem parte dintr-o Europă deschisă. Dacă ne închidem, vin doar turiștii cu cortul, și ăia o dată la 3 ani. Și ăia nu lasă bacșiș!!”

– Dacă e șofer de TIR:

„Știi cât de greu era să mergi în Germania înainte de UE? Cozi, autorizații, taxe de drum diferite. Acum? Treci granița cu buletinul. Dacă ne întoarcem la vremurile alea, ce faci? Atunci, alegem cu cap sau alegem să trăim în tir?”

– Dacă e vecinul de bloc:

„Ai văzut cum arată blocul reabilitat? Bani europeni. Știi cine aduce acei bani? Administrații serioase. Oameni care știu cum să îi folosească. Nu urlători cu steagul în mână.”

– Dacă e o rudă apropiată:

„Știi de ce nu ai mai plătit roaming când ai fost în vacanță? Știi de ce nepotul tău învață într-o școală reabilitată? Europa nu e ceva abstract. E în viața noastră de zi cu zi.”

– Dacă e profesoară de gimnaziu:

„Știți câte școli s-au renovat cu bani europeni? Fără UE, mai corectam teze cu lumânarea. Iar copiii noștri ar învăța într-o lume care se închide în ea însăși. Adică o lume fără viitor.”

– Dacă e un IT-ist:

„Ai job remote? Lucrezi cu firme din afară? Vinzi servicii în euro? Păi exact aia e economia deschisă. Dacă începem să ne izolăm, dispare încrederea, apoi contractele. Ce rămâne? Să scriem cod pentru ministere?”

– Dacă e unchiul anti-sistem:

„Unchiule, știu că nu-ți place Bruxelles-ul. Dar dacă nu era UE, pensia ta era în lei vechi și pastilele la suprapreț, ești de acord? UE nu e perfecțiune, dar e singurul sistem în care și noi avem un cuvânt de spus. Vrei să nu te asculte nimeni? Atunci ieși din UE. Vrei să te plângi și să conteze? Rămâi. Unde mai vezi atâtea reclame la medicamente la televiziuni?!”

– Dacă e prietena apatică:

„Dacă nu votezi tu, o fac alții. Și poate peste 5 ani o să întrebi: ‘Cum am ajuns aici?’ Prin tăcere.”

– Dacă e colegul dezamăgit:

„Ai votat și tot dezamăgit ești? Dar știi ce e mai rău decât un politician prost? Unul care vrea să distrugă democrația. Neîncercând, sigur pierzi.”

În concluzie, viitorul se cucerește, nu se ceartă.
Distribuie, adaptează și discută. România are nevoie de toți cei care cred în ea.