Statul român este obligat să asigure accesul la noi tipuri de tratamente! Ministrul Sănătății trebuie să plaseze pacientul în centrul deciziilor administrative și bugetare!

Domnule ministru,
Constituția României și legislația națională garantează dreptul la viață și la sănătate,
însă, adesea, aceste drepturi sunt aplicate doar formal, fără a fi transpuse în politici publice
care să le dea substanță – este îndeajuns să ne gândim la cum declarațiile politice nu s-au
transformat în spitale regionale, nici n-au salvat viețile pacienților care au contactat infecții
nosocomiale, nerecunoscute, de altfel, decât la presiunea instanțelor de judecată, de
ministerul pe care îl conduceți și nici nu ușurează accesul la tratamente inovative pentru
pacienții cu afecțiuni oncologice.
A venit momentul, domnule ministru, ca statul român să își regândească prioritățile
și să plaseze pacientul în centrul deciziilor administrative și bugetare! Cu alte cuvinte, a
garanta viața înseamnă o obligație efectivă din partea statului de a oferi tratamentele de
care este nevoie pentru a salva sau prelungi viețile cetățenilor care îi și finanțează existența,
până la urmă.
Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi raspundeți, punctual, următoarelor
întrebări:
1. Ce măsuri ați adoptat pentru simplificarea birocrației pentru includerea rapidă a
medicamentelor în listele de compensare?
2. Având în vedere că, anual, zeci de bolnavi din România se luptă în instanţă cu
statul român, pentru a obține, gratuit, dreptul la medicamentele vitale pe care nu
le găsesc în România, ori care nu sunt decontate – care este situația pentru
perioada 2020 – prezent, defalcat, pentru fiecare an în parte, în ceea ce privește:
numărul de procese intentate statului român pentru decontarea tratamentelor,
respectiv procedurilor medicale și sumele plătite de statul român, numărul de
pacienţi care au primit de la medicul curant o recomandare pentru un medicament
salvator care nu este în ţară ori care nu este decontat, numărul de ordonanțe
preşedinţiale prin care instituțiile de stat – Ministerul Sănătății, Agenția Națională
a Medicamentului și Casa Națională de Asigurări de Sănătate – au fost obligate să
platescă o anumită sumă de bani sau să pună la dispoziție un anumit tratament în
perioada menționată, inclusiv costurile cu medicația, respectiv tratamentele,
precum și la ce sume s-au ridicat cheltuielile de judecată plătite de Ministerul
Sănătății.
3. Ce sume are pregătite Ministerul Sănătății pentru alocarea proactivă a fondurilor
pentru terapii critice?